Scaunele

Imi doresc sa vad Scaunele de cativa ani, insa ba nu erau bilete disponibile, ba nu puteam eu sa ajung. Intr-un final am ajuns, intr-o zi foarte ploioasa de toamna, si cum am citit despre piesa ca fiind foarte buna, am recoamndat-o si altora (nu mai fac asta decat dupa ce am vazut personal piesa), si uite asa ne-am strans vreo 10 persoane sa mergem la teatru. Ploua cu galeata in seara cu pricina, am ajuns cu greu la sala Toma Caragiu, m-am udat la pantofi si am stat uda mai bine de 2h. Acest inconvenient ar fi fost usor uitat daca piesa ma prindea in mrejele ei si ma indragosteam pe loc. Nu s-a intamplat deloc asa, si cu toate ca o iubesc pe Oana Pelea si am vazut cateva piese cu ea, in care joaca exemplar (nu-i contest nici rolul din Scaunele, doar ca eu una nu am inteles nimic).

Piesa in sine este mai presus decat capacitatea creierului meu sa perceapa si sa proceseze informatia, si m-a bulversat total. Nu am inteles multe pasaje din piesa, de ce anumite evenimente s-au succedat intr-un anumit fel si nu altfel, de ce au fost introduse anumite detalii care au fost uitate pe parcurs, ce mesaj s-a incercat sa se transmita. Si nu am fost singura "ignoranta" din sala, am vazut multa lume care s-a uitat constant la ceas pe parcursul piesei iar ceilalti care au venit la recomandarea mea la teatru mi-au impartasit opinia.

Recomandarea mea, gasiti alta piesa cu Oana Pelea sau Razvan Vasilescu.