Saptamana a 28-a
Ce nu am mentionat pana acum, si nu este valabil doar pt aceasta saptamana, este ca am un ten de invidiat, parul nu mai este asa de gras, este mult mai uscat, pielea in general este mai uscata. Nu mai urinez noaptea, desi acum am inceput sa ma trezesc iar cel putin o data pe noapte, si de asemenea credeam ca am scapat, dar nu e asa, de sagele din nas- inca imi mai curge, si am numai cheaguri de sange in mucozitati...uneori ma sperii cand vad cat e...deh, cica asa e in sarcina.
Luni (09 Februarie) dimineata ne-am dus la ING si am depus actele pt cerere credit...cica ne dau rasunsul in maxim o saptamana; numai ca A, agenta noastra este plecata in Londra, si nu prea se intoarce in curand...asta e, ne descucam cum putem. Am continuat sa scriu pe blog, cat si sa citesc pt ANEVAR, chiar vreau sa dau examenul luna asta, sa pot scapa, si sa trec la ACCA...ca nu se stie ce vremuri vin.
Tot Luni, m-a sunat EG (am cunoscut-o in Polizu, si inca pastram legatura, avem sarcini apropiaate ca varsta) si am povestit fiecare despre sarcina si altele, plus ca, fiind cu ea la telefon am descoperit ca am lapte la sanul stang (nu va pot povesti imprejurarile...E ma intelege cel mai bine de ce :) ). A doua seara la dus, am vazut ca am si la dreptul; cica este un semn bun ca a venit asa devreme...zice Dascalu.
Tot Luni, m-a sunat EG (am cunoscut-o in Polizu, si inca pastram legatura, avem sarcini apropiaate ca varsta) si am povestit fiecare despre sarcina si altele, plus ca, fiind cu ea la telefon am descoperit ca am lapte la sanul stang (nu va pot povesti imprejurarile...E ma intelege cel mai bine de ce :) ). A doua seara la dus, am vazut ca am si la dreptul; cica este un semn bun ca a venit asa devreme...zice Dascalu.
Marti (10 Februarie) m-am pregatit moral si sufleteste pt programarea de la e
cho de la dr Petrache. Aveam programare la 16:30, pana la urma a reusit si Mihai sa se invoiasca sa vina cu mine; trebuia in seara aia sa se intalneasca si cu RS sa-i dea laptopul...alta poveste. Asa ca eu plec spre Sanador, si la metrou la Victoriei ma abordeaza RS pe strada...eu nu-l vazusem. Am povestit, i-am zis ca vine si Mihai si sa-l astepte sa-i dea "bagajul"; arata mai tinerel fara barba :)
Ajung la Sanador si aflu cu "incantare" ca este intarziere de 1 ora...deja ma gandeam la Mihai care se invoise special si plecase de la ora 16 de la servici...putea sa mai stea si sa plece mai tarziu, fara sa se mai invoiasca. Intarzierea aia de 1 ora s-a adeverit a fii de fapt de 2, asa ca am intrat in cabinet pe la 18:30...incepusem sa pariez cu Mihai la ce ora ne cheama...m-am lasat invinsa :(
Dupa ce ii povestesc "problemele" din timpul sarcinii, cat si medicatia actuala, incepem...tipa e medic obstretician cu competenta echografica si multe altele....ina nu mi-a lasat o impresie fff buna...parea ca se pierde prin butoanele de la aparat, desi aparatul este bun, am mai stat pe masa aia de cateva ori si merge...va garantez. Adica erau faze de genu vroia sa selecteze o portiune din imagine si nu stia cum, si incerca 3 butoane pana reusea...no comment, ca obstetrician auzisem ca e buna, poate era doar obosita, plus ca Dascalu m-a trimis special la ea, ca Danaila era in concediu.
Ne-a masurat peste tot...ne-a confirmat pt a nu stiu cata oara ca este de sex FEMININ (aviz inca celor cu speranta...), ne-a facut si niste poze 3D cat si filmulet- pt care evident ca am platit, si chiar merge de data asta :)
Concluzia echo: avem 1100 g, insa tot suntem in urma cu o saptamana fata de cat ar fi trebuit sa fie normal; mai exista un cheag mare pe placenta, insa nu mai sunt cele multe si mici; suspiciune de 3 arii transonice milimetrice pe creier- greu de depistat patologic, tb urmarita evolutia in timp; nu mai vede nimic la inima- zice ea; suspiciune sindromul Sandal Gap la piciorul drept- adica degetul mare este mai distantat decat restul degetelor; colul inchis prin continenta de cerclaj- adica colul sta inchis doar pt ca il tine firul, ca altfel ar sufla vantul, si curios a fost ca nu mi-a putut masura lungimea colului; pitica statea toata ghemuita in partea drepata a uterului, cu mainile si picioarele in cap...era haioasa.
Macar in seara aia am avut parte si de o veste buna: a acceptat C sa fie nasa lu' voinicica. Ne hotarasem de ceva tip sa o intreb, ina vroiam sa o facem personal, si tot ii invitam la noi pe C si V, insa mereu aparea ceva, C a intrat in sesiune, si era libera undeva prin Martie; asa ca ne-am hotarat sa o sunam. Nu ne-am nimerit, asa ca m-a sunat ea inapoi chiar cand eram in sala de asteptare sa intram la echo, si am "pop up the question"...si a zis da...yupi.
Miercuri (11 Februarie) m-am dus la Dascalu, de data asta cu frezii, s-a bucurat tare mult. Aveam programare la ora 18:00 si tb sa ma intalnesc si cu O sa-mi dea o adeverinta, si eram sigura ca sunt in grafic, pt ca voi intra mai tarziu decat programarea. Asa ca la ora 18 ma prezint la receptie, ma inregistreaza, si intreb foarte vesela....cat este intarzierea...la care asistenta imi zice ca eu urmez...ha??? Intr-adevar, in 10 minute eram deja in cabinet si vorbeam cu Dascalu. Intre timp O saracu' ma astepta in parcare, si cu baiatul lui dupa el...asa s-au asezat lucrurile..a day to remember, ca asa ceva la Dascalu nu se intampla niciodata. Cand am intrat in cabinet, asisenta ei suna pacientele sa le cheme mai devreme la consultatie.
M-a cantarit, consultat, i-am povestit "pataniile" din ultima vreme, s-a uitat pe echo...si ma intreaba dc simt vreo data cum mi se strange burta...iar eu foarte mandra de fata mea...raspund da, o simt pe asta mica ca si cand s-ar strange toata si sta asa incordata cateva secunde dupa care se relaxeaza...pai stii, asta nu e aia mica a ta, sunt contractii...ups. Asa ca mi-a marit doza de Gynipral la 3/zi, plus ca aveam si durerile de "jos" care nu sunt nici alea normale, si continui cu restul tratamentului in continuare. Mi-a mai dat sa fac injectabil serie de 3 Dexometazona 8mg 3 fiole/7 zile, ca sa creasca mai repede plamanii copilului, in caz de nastere prematura. Apropo, pe raportul medical nu mai scrie amenintare de avort, scrie risc de natere prematura...am evoluat. Mi s-a parut cam sceptica, tot facea socoteli, si mie nu mi-a zis nimic; si am intrebat-o dc tot la 37 de saptamani este hotarata sa-mi scoate firul de cerclaj....si a evitat oarecum raspunsul...mi-a zis sa nu ma mai gandesc la asta. Si a insistat foarte mult sa revin la dr Uscatescu, i-am zis ca ma duceam oricum a doua zi. Prin atitudinea si rezerva ei, inteleg ca se asteapta sa nasc prematur. Ma duc din nou la ea la inceputul lui Martie. Cand m-a cantarit in cabinet aveam 60kg, cu toate ca dimineata avusesem 58kg...deh, si acum tot 58kg am...
Joi (12 Februarie) pe la 04:30 m-am trezit. Trebuia oricum sa ma trezesc la 06:30 sa ma duc la Fundeni, dar nu am mai putut dormi...stateam si o simteam pe voinicica cum se plimba pe la mine prin stomac si ascultam ploaia...ploua monstruos de tare si era un frig afara....Pana la urma m-am sculat din pat pe la 06:15 si am plecat spre Fundeni, cu masina- mie mi-e frica sa conduc noaptea si pe ploaie, exact cum era afara atunci...dar Mihai nu mai avea carnet, ii expirase; cu o zi in urma fusese la Ploiesti sa-l reinnoiasca...asa ca m-am dus singura. Am condus cu 40km/h si am mers ca incepatorii, cu volanul strans si cu fata lipita de parbriz...pun pariu ca dc ma vedea Mihai radea de mine; la intoarcere a fost ok, se facuse lumina, plus ca nu mai ploua asa de tare. Mi-a luat sange dna V, i-am multumit si am rugat-o sa-mi faca ea si injectia cu Dexometazona, asa ca m-a chemat peste 2 ore sa vin dupa rezultate si sa-mi faca si injectia, si aveam a vorbesc si cu Uscatescu. Nu vroia sa-mi faca injectia ca eu eram nemancata. Asa ca m-am dus in masina si am mancat, am consumat 0.4l benzina ca sa ma incalzesc timp de 2 ore, ca era o benga afara, si am mancat. Nu va mai povestesc ce am patit dimineata cand sa plec de acasa ca nu gaseam umbrela...alta data. Pe la ora 10 eram gata si cu analizele, si cu injectia, si consultatia. Mai iau Aspenter pana in saptamana 30 (raresc doza intre timp), si revin la ea dupa urmatoarea echo. Dascalu zicea ca poate imi da sa fac Clexane, Uscatescu a zis ca nu e nevoie; si sa o sun daca se intampla ceva, sa stie daca imi schimba sau nu tratamentul intre timp. Evident ca dupa ce am ajuns acasa am dormit de am rupt, eram moarta...ma luase si Uscatescu ca sunt cam alba la fata...asta e culoarea mea dna dr :)
Vineri (13 Februrie) am inceput sa sun pt anunturi imobiliare....am gasit ceva, si la preturi acceptabile, numai ca am cerut vizionare si nu m-a sunat nimeni inapoi. Am gasit si 3 particulari, la unul din ei se duce Mihai maine dimineata. I-am pregatit si sotului meu o surpriza de Sf Valentin: prajitura cu lamaie a la Jamie cu glazura sub forma de inima...nu vreti sa stiti din ce a crezut Mihai ca era facuta glazura...i-am dat prajitura noaptea dupa 12, tocmai terminasem de vaut un Bond.
Sambata (14 Februarie) am primit lalele de la sotul meu (nu mi-a mai cumparat flori din 21 Iulie 2008 cand ne-am aniversat primul an de casnicie...stie si el asta), dupa ce s-a dus pe la vizionari. de apartamente. Am serbat ziua foarte original, eu dormind si cu 2 episoade de Grey si 1 Desperate, iar el cu 9 episoade de Star Treck Voyager :)
Duminica am scris toata ziua iar la blog, printre contractii si dureri din cauza a 3 borcane de castraveti murati si 2 de gogosari primite "in dar" de la soacra mea si din dorinta mamei mele de a-mi face buletin la ei acasa, nu unde locuim acum...trebuie sa invat sa ma debarasez de toate aceste probleme si sa-mi vad de ale mele. Ambele probleme au cauzat damage, si s-au rezolvat cu un Diazepam si muuulta rabdare din partea lui Mihai.
Am inceput sa ma uit de restaurante pt botez si ce si cum se face...ca habar nu am, cat si sa fac o lista preliminara de invitati. Ne-am gandit doar la parinti, nasi, cativa prieteni mai apropiati, rude de gradul 1 si s-au adunat deja 50 de persoane.
Saptamana a 29-a
Luni (16 Februarie) dimineata m-am dus la Polizu sa-mi faca Dascalu internare ca sa poata sa-mi dea concediu medical pana la sfarsitul lui Februarie, pt ca apoi sa intru din Martie in prenatal. Am sunat-o dimineata la 09:30 sa o intreb la ce ora sa vin, eu eram inca acasa, si ea ma intreba daca sunt deja in spital :) Pana la urma am ajuns pe la ora 12 la spital, m-a luat in primire la internari si m-a rezolvat. Voi sta o saptamana internata, ambulatoriu. Nu mi-au mai facut nici analize, duc copii dupa ce am deja. A fost oarecum mirata ca Uscatescu nu mi-a dat sa fac Clexane in continuare...no comment.
Din pacate Marti (17 Februarie) a trebuit sa o sun...cu probleme. Ma durea rau in partea stanga, ca o paranteza in jurul stomacului, pornea de sub coaste si ajungea pana jos la picior, unde imi amortea. Nu puteam sa ma misc, nu-mi gaseam pozitia...era destul de ciudat pt ca luasem medicamentele normal. O sun, ii descriu simptomele, ma intreaba dc am probleme cu rinichii- am nisip- si-mi zice ca de fapt durerea nu este de la uter, ci a pornit o pietricica pe uretera si pana nu o elimin tot ma va durea...ce fericire pe mine. Ca sa prevenim o infectie urinara, sa incep sa iau Augmentin 1g/12h timp de 7 zile. Si cum la farmacie nu se mai eliereaza antibiotice fara retetea, a umblat Mihai prin mai multe farmacii si cerea doza de urgenta, ca sa acopar cele 7 zile...2 saptamani mai tarziu aveam sa aflu ca mai aveam Augmentin in casa de mai demult de cand renuntase Mihai sa ia...asta e...il mai avem inca :) Initial nu am sunat pe nimeni sa zic ca mi-e rau...ma gandeam pe cine sa sun: mama- se impacienta imediat, i-am explicat dupa; Mihai- era la servici, si asa l-am stresat in ultima vreme; toata lumea era la servici, iar eu stateam in pat fara sa misc efectiv si panicata toata- imi doream sa fi fost in spital in acel moment, pt ca la fiecare miscare simteam cum ma doare si-mi era o foame....pana la urma mai cocosata, mai sprijinita de pereti, mi-am pus ceva de mancare si am adormit. Mi-a trecut durerea in cateva zile.
Saptamana a trecut destul de repede, pt ca am inceput sa sun la anunturi imobiliare pt casa, iar seara ii stabileam lui Mihai vizionari. Particulari am gasit 3, pe care i-a si vazut, iar unul din ei s-a dovedit a fi un coleg de-al lui Mihai de la fotbal...ce mica e lumea:) Restul numai prin agentie, negociat la sange comisionul, primit replici obraznice si de genu' "vai doamna, m-ati pus la treaba acum"...oricum in zilele de azi numai agent imobiliar sa nu fii.
Joi (19 Februarie) am fost la CMU Unirea- era cea mai aproape clinica de noi, sa fac a doua doza de Dexometazona. Se mira asistenta ce burtica mica am si imi tot zicea ca nu a facut niciodata 3 fiole o data...ustura al naibii de rau, si mai ales dupa, iti amorteste tot piciorul.
A fost cam obositoare saptamana, si cu durerea si sa vb mai toata ziua la telefon, si nici nu am mai putut sa dorm dupa-amiaza, pt ca imi suna telefonul ca in gara. Nu vreti sa stiti cat am de plata la mobil...oricum nu am avut niciodata atat.
In weekend am facut un tur cu masina cu Mihai pe la casele pe care le-a vazut el in timpul saptamanii.
Saptamana a 30-a
Luni (22 Februarie) am revenit la Polizu pt externare. A mers treaba destul de repede, am tratat direct cu dna M, asistenta sefa, si mi-a dat concediu si pana la sf lui Februarie, si astfel am facut in total 88 zile, deci nu intru la comisie (max 90 zile). Intre timp am discutat si cu O, si se pare ca am dreptul la cele 7 zile de concediu aferente anului 2009, drept urmare le voi lua la inceputul lui Martie, iar din 11 Martie intru in prenatal.
Am cam terminat cu agentiile imoiliare, ina acum am inceput sa caut pt botez, cat si sa ma documentez ce trebuie cumparat, de restaurante mici- nu prea se gasesc, si sa pregatesc lista de cumparaturi pt Baby Expo (postare separata).
Referitor la restaurante pt botez, am gasit cateva, tb sa merg sa le vad si sa discut meniul, insa ne-am hotarat pana la urma sa facem ceva mai simplu, pt ca nu strangem 50 de invitati, si nu mai vreau comlicatii cu aranjamente ca la nunta- nu mai am rabdare si nici timpul necesar. Ne-am gandit la o masa cu cei apropiati, o gustare, o bauta, ceva dulce si gata, fara sa lungim noaptea, mai ales ca este obositor si pt noi si pt voinicica.
Am inceput sa imi filmez burtica, mai ales cand prind ceva activitate pe acolo. Prima oara am filmat prost, pt ca tineam camera perpendiculara pe burtica, si nu se vedea nimic pe film, desi voinica mea avea activitate intensa. Acum m-am specializat si tin camera mai inclinata, practic fin profil, si se vede mult mai bine cum se misca pitica si burtica efectiv.
Joi (26 Februarie) Mihai si-a luat concediu- si Vineri inclusiv, erau ultimele 2 zile din 2008, si era obligat sa le ia pana la sf lui Februarie. Am fos iar la CMU sa fac doza saptamanala (ultima) si asistenta nici macar nu si-a dat seama ca sunt gravida, ma intreba pt ce fac Dexometazona :) Apoi, ca sa ma fac de rusine- cu o seara in urma Mihai se jucase pe burta mea si imi desenase cu pixul un bebe- cand ma scol din pat sa ma imbac, asistenta se zgaieste la mine...aveti un bebe pe burta...eu zic da, sunt insarcinata...ea, nu chiar aveti un bebe acolo; era desenat sub buric, si eu nu mai vad acolo decat daca ma aplec...si intr-adevar ramasese bebelul desenat de Mihai cu o seara inainte...i-am explicat ca mi l-a desenat sotul :)
Am profitat de ziua lui libera, si am mers la Baby Expo, cu lista de cumparaturi pregatita- am stat 5 ore acolo, si tot nu am luat tot ce ne trebuie. Am rezistat eroic cu Diazepam si No-spa. De-abia seara cand am ajuns acasa mi-am dat seama cat de obosita eram si a inceput sa ma doara burtica.
Vineri (27 Februarie) Mihai s-a dus la ski, ultima lui sansa pe anul asta, a plecat de Joi seara. Asa ca am "dormit" singurica, ca de fapt am citit review-uri la carucioare, i-am citit lui voinicica- i-am cumparat o carte cu multe povesti, si mi-am facut curaj sa citesc cu voce tare...este agitata cand citesc, si incerc sa o fac cu intonatie...Mihai rade de mine :( Apoi Vineri dimineata m-am trezit la 05- mi-era foame, m-am uitat la HBO, si de-abia pe la 07 am adormit iar. Seara ne-am petrecut-o impreuna, discutii despre ce cumparam pana la urma.
Sambata (28 Februarie) am revenit la Baby Expo, de data asta mai aglomerat, si am stat tot 5 ore, din care mare parte am stat jos pe scara de la intrare sa urmarim ce carucioare are lumea de pe acolo. Important este ca ne-am hotarat pana la urma si am venit cu ceva acasa- ceva necesar si multumimti de noi. Numai ca de data asta mi-a fost mai rau, si nu mai puteam rezista mult, am exagerat cam mult.
Duminica (1 Martie) mi-am dat singura martisorul de la sotul meu, pe care de fapt mi l-am luat singura :) dar l-am anuntat din timp...Isabel Allende- "Ines a sufletului meu."..am gasit-o intamplator cand cautam cadouri de martisor pt altcineva, si nu am rezistat sa nu o iau; mi-a promis o dedicatie pe carte...hmmm...inca nu am primit-o. Insa mi-a luat si zambile si o cutie de Raffaello (preferatele mele) care arata superb...mi-e mila sa o deschid ca o strict...dar vreau ce e inauntru ;)
M-am trezit pe la 05 dimineata pt un "short drive" la baie si imi era foame, ma cam durea si burtica, se trezise si voinicica, asa ca la 06 dimineata imi luam linistita micul dejun clasic in bucatarie, dupa ce il inchisesem pe Mihai in sufragerie sa nu ma auda...am spalat chiar si vasele murdare, nu-mi mai era somn. Mi-a revenit durerea aceea ca o paranteza, insa de data asta pe partea dreapta, iar fata mea draga numai in locul cu pricina lovea...poate totusi nu a fost de la pietricele la rinichi, si are legatura cu uterul contractant- diagnostic pus de soacra mea :) Mi-am luat calmantele, si am dormit pana la 11:30. Este posibil sa fii exagerat in ultimele zile, mai ales cu targul, am stat mult in picioare, ceea ce nu aveam voie. Oricum azi stau toata ziua in pat, ca sa recuperez si sa pot sta linistita diseara la restaurant. Vine si soacra in vizita azi...ne aduce mancare. Stai sa vezi cand va vedea cate am cumparat pt bb; mama deja s-a oripilat ca am cumparat hainute si alte lucruri. Nimeni nu intelege ca dc nu le luam acum, va trebui sa umble Mihai dupa ele dup ce nasc, perioada cand voi avea nevoie de el langa mine, nu sa bantuie pe strazi...plus ca asa am putut vedea si eu ce cumpara si alege :)
Noile coordonate sunt: 58.5 kg (este prima saptamana din ultimele 7 cand am luat ceva grame pe mine), circumferinta burticii este de 88 cm, iar voinicica s-a mutat in jos, fie cu capul, fie cu picioarele...eu tind sa cred ca e cu capul in jos, dupa miscarile ei, dar vedem la echo.
Seara am petrecut-o cu V si C (viitoarea nasa a voinicelei) la Restaurantul Jaristea (postare separata).
Saptamana a 31-a
cho de la dr Petrache. Aveam programare la 16:30, pana la urma a reusit si Mihai sa se invoiasca sa vina cu mine; trebuia in seara aia sa se intalneasca si cu RS sa-i dea laptopul...alta poveste. Asa ca eu plec spre Sanador, si la metrou la Victoriei ma abordeaza RS pe strada...eu nu-l vazusem. Am povestit, i-am zis ca vine si Mihai si sa-l astepte sa-i dea "bagajul"; arata mai tinerel fara barba :)Ajung la Sanador si aflu cu "incantare" ca este intarziere de 1 ora...deja ma gandeam la Mihai care se invoise special si plecase de la ora 16 de la servici...putea sa mai stea si sa plece mai tarziu, fara sa se mai invoiasca. Intarzierea aia de 1 ora s-a adeverit a fii de fapt de 2, asa ca am intrat in cabinet pe la 18:30...incepusem sa pariez cu Mihai la ce ora ne cheama...m-am lasat invinsa :(
Dupa ce ii povestesc "problemele" din timpul sarcinii, cat si medicatia actuala, incepem...tipa e medic obstretician cu competenta echografica si multe altele....ina nu mi-a lasat o impresie fff buna...parea ca se pierde prin butoanele de la aparat, desi aparatul este bun, am mai stat pe masa aia de cateva ori si merge...va garantez. Adica erau faze de genu vroia sa selecteze o portiune din imagine si nu stia cum, si incerca 3 butoane pana reusea...no comment, ca obstetrician auzisem ca e buna, poate era doar obosita, plus ca Dascalu m-a trimis special la ea, ca Danaila era in concediu.
Ne-a masurat peste tot...ne-a confirmat pt a nu stiu cata oara ca este de sex FEMININ (aviz inca celor cu speranta...), ne-a facut si niste poze 3D cat si filmulet- pt care evident ca am platit, si chiar merge de data asta :)
Concluzia echo: avem 1100 g, insa tot suntem in urma cu o saptamana fata de cat ar fi trebuit sa fie normal; mai exista un cheag mare pe placenta, insa nu mai sunt cele multe si mici; suspiciune de 3 arii transonice milimetrice pe creier- greu de depistat patologic, tb urmarita evolutia in timp; nu mai vede nimic la inima- zice ea; suspiciune sindromul Sandal Gap la piciorul drept- adica degetul mare este mai distantat decat restul degetelor; colul inchis prin continenta de cerclaj- adica colul sta inchis doar pt ca il tine firul, ca altfel ar sufla vantul, si curios a fost ca nu mi-a putut masura lungimea colului; pitica statea toata ghemuita in partea drepata a uterului, cu mainile si picioarele in cap...era haioasa.
Macar in seara aia am avut parte si de o veste buna: a acceptat C sa fie nasa lu' voinicica. Ne hotarasem de ceva tip sa o intreb, ina vroiam sa o facem personal, si tot ii invitam la noi pe C si V, insa mereu aparea ceva, C a intrat in sesiune, si era libera undeva prin Martie; asa ca ne-am hotarat sa o sunam. Nu ne-am nimerit, asa ca m-a sunat ea inapoi chiar cand eram in sala de asteptare sa intram la echo, si am "pop up the question"...si a zis da...yupi.
Miercuri (11 Februarie) m-am dus la Dascalu, de data asta cu frezii, s-a bucurat tare mult. Aveam programare la ora 18:00 si tb sa ma intalnesc si cu O sa-mi dea o adeverinta, si eram sigura ca sunt in grafic, pt ca voi intra mai tarziu decat programarea. Asa ca la ora 18 ma prezint la receptie, ma inregistreaza, si intreb foarte vesela....cat este intarzierea...la care asistenta imi zice ca eu urmez...ha??? Intr-adevar, in 10 minute eram deja in cabinet si vorbeam cu Dascalu. Intre timp O saracu' ma astepta in parcare, si cu baiatul lui dupa el...asa s-au asezat lucrurile..a day to remember, ca asa ceva la Dascalu nu se intampla niciodata. Cand am intrat in cabinet, asisenta ei suna pacientele sa le cheme mai devreme la consultatie.
M-a cantarit, consultat, i-am povestit "pataniile" din ultima vreme, s-a uitat pe echo...si ma intreaba dc simt vreo data cum mi se strange burta...iar eu foarte mandra de fata mea...raspund da, o simt pe asta mica ca si cand s-ar strange toata si sta asa incordata cateva secunde dupa care se relaxeaza...pai stii, asta nu e aia mica a ta, sunt contractii...ups. Asa ca mi-a marit doza de Gynipral la 3/zi, plus ca aveam si durerile de "jos" care nu sunt nici alea normale, si continui cu restul tratamentului in continuare. Mi-a mai dat sa fac injectabil serie de 3 Dexometazona 8mg 3 fiole/7 zile, ca sa creasca mai repede plamanii copilului, in caz de nastere prematura. Apropo, pe raportul medical nu mai scrie amenintare de avort, scrie risc de natere prematura...am evoluat. Mi s-a parut cam sceptica, tot facea socoteli, si mie nu mi-a zis nimic; si am intrebat-o dc tot la 37 de saptamani este hotarata sa-mi scoate firul de cerclaj....si a evitat oarecum raspunsul...mi-a zis sa nu ma mai gandesc la asta. Si a insistat foarte mult sa revin la dr Uscatescu, i-am zis ca ma duceam oricum a doua zi. Prin atitudinea si rezerva ei, inteleg ca se asteapta sa nasc prematur. Ma duc din nou la ea la inceputul lui Martie. Cand m-a cantarit in cabinet aveam 60kg, cu toate ca dimineata avusesem 58kg...deh, si acum tot 58kg am...
Joi (12 Februarie) pe la 04:30 m-am trezit. Trebuia oricum sa ma trezesc la 06:30 sa ma duc la Fundeni, dar nu am mai putut dormi...stateam si o simteam pe voinicica cum se plimba pe la mine prin stomac si ascultam ploaia...ploua monstruos de tare si era un frig afara....Pana la urma m-am sculat din pat pe la 06:15 si am plecat spre Fundeni, cu masina- mie mi-e frica sa conduc noaptea si pe ploaie, exact cum era afara atunci...dar Mihai nu mai avea carnet, ii expirase; cu o zi in urma fusese la Ploiesti sa-l reinnoiasca...asa ca m-am dus singura. Am condus cu 40km/h si am mers ca incepatorii, cu volanul strans si cu fata lipita de parbriz...pun pariu ca dc ma vedea Mihai radea de mine; la intoarcere a fost ok, se facuse lumina, plus ca nu mai ploua asa de tare. Mi-a luat sange dna V, i-am multumit si am rugat-o sa-mi faca ea si injectia cu Dexometazona, asa ca m-a chemat peste 2 ore sa vin dupa rezultate si sa-mi faca si injectia, si aveam a vorbesc si cu Uscatescu. Nu vroia sa-mi faca injectia ca eu eram nemancata. Asa ca m-am dus in masina si am mancat, am consumat 0.4l benzina ca sa ma incalzesc timp de 2 ore, ca era o benga afara, si am mancat. Nu va mai povestesc ce am patit dimineata cand sa plec de acasa ca nu gaseam umbrela...alta data. Pe la ora 10 eram gata si cu analizele, si cu injectia, si consultatia. Mai iau Aspenter pana in saptamana 30 (raresc doza intre timp), si revin la ea dupa urmatoarea echo. Dascalu zicea ca poate imi da sa fac Clexane, Uscatescu a zis ca nu e nevoie; si sa o sun daca se intampla ceva, sa stie daca imi schimba sau nu tratamentul intre timp. Evident ca dupa ce am ajuns acasa am dormit de am rupt, eram moarta...ma luase si Uscatescu ca sunt cam alba la fata...asta e culoarea mea dna dr :)
Vineri (13 Februrie) am inceput sa sun pt anunturi imobiliare....am gasit ceva, si la preturi acceptabile, numai ca am cerut vizionare si nu m-a sunat nimeni inapoi. Am gasit si 3 particulari, la unul din ei se duce Mihai maine dimineata. I-am pregatit si sotului meu o surpriza de Sf Valentin: prajitura cu lamaie a la Jamie cu glazura sub forma de inima...nu vreti sa stiti din ce a crezut Mihai ca era facuta glazura...i-am dat prajitura noaptea dupa 12, tocmai terminasem de vaut un Bond.
Sambata (14 Februarie) am primit lalele de la sotul meu (nu mi-a mai cumparat flori din 21 Iulie 2008 cand ne-am aniversat primul an de casnicie...stie si el asta), dupa ce s-a dus pe la vizionari. de apartamente. Am serbat ziua foarte original, eu dormind si cu 2 episoade de Grey si 1 Desperate, iar el cu 9 episoade de Star Treck Voyager :)
Duminica am scris toata ziua iar la blog, printre contractii si dureri din cauza a 3 borcane de castraveti murati si 2 de gogosari primite "in dar" de la soacra mea si din dorinta mamei mele de a-mi face buletin la ei acasa, nu unde locuim acum...trebuie sa invat sa ma debarasez de toate aceste probleme si sa-mi vad de ale mele. Ambele probleme au cauzat damage, si s-au rezolvat cu un Diazepam si muuulta rabdare din partea lui Mihai.
Am inceput sa ma uit de restaurante pt botez si ce si cum se face...ca habar nu am, cat si sa fac o lista preliminara de invitati. Ne-am gandit doar la parinti, nasi, cativa prieteni mai apropiati, rude de gradul 1 si s-au adunat deja 50 de persoane.
Saptamana a 29-a
Luni (16 Februarie) dimineata m-am dus la Polizu sa-mi faca Dascalu internare ca sa poata sa-mi dea concediu medical pana la sfarsitul lui Februarie, pt ca apoi sa intru din Martie in prenatal. Am sunat-o dimineata la 09:30 sa o intreb la ce ora sa vin, eu eram inca acasa, si ea ma intreba daca sunt deja in spital :) Pana la urma am ajuns pe la ora 12 la spital, m-a luat in primire la internari si m-a rezolvat. Voi sta o saptamana internata, ambulatoriu. Nu mi-au mai facut nici analize, duc copii dupa ce am deja. A fost oarecum mirata ca Uscatescu nu mi-a dat sa fac Clexane in continuare...no comment.
Din pacate Marti (17 Februarie) a trebuit sa o sun...cu probleme. Ma durea rau in partea stanga, ca o paranteza in jurul stomacului, pornea de sub coaste si ajungea pana jos la picior, unde imi amortea. Nu puteam sa ma misc, nu-mi gaseam pozitia...era destul de ciudat pt ca luasem medicamentele normal. O sun, ii descriu simptomele, ma intreaba dc am probleme cu rinichii- am nisip- si-mi zice ca de fapt durerea nu este de la uter, ci a pornit o pietricica pe uretera si pana nu o elimin tot ma va durea...ce fericire pe mine. Ca sa prevenim o infectie urinara, sa incep sa iau Augmentin 1g/12h timp de 7 zile. Si cum la farmacie nu se mai eliereaza antibiotice fara retetea, a umblat Mihai prin mai multe farmacii si cerea doza de urgenta, ca sa acopar cele 7 zile...2 saptamani mai tarziu aveam sa aflu ca mai aveam Augmentin in casa de mai demult de cand renuntase Mihai sa ia...asta e...il mai avem inca :) Initial nu am sunat pe nimeni sa zic ca mi-e rau...ma gandeam pe cine sa sun: mama- se impacienta imediat, i-am explicat dupa; Mihai- era la servici, si asa l-am stresat in ultima vreme; toata lumea era la servici, iar eu stateam in pat fara sa misc efectiv si panicata toata- imi doream sa fi fost in spital in acel moment, pt ca la fiecare miscare simteam cum ma doare si-mi era o foame....pana la urma mai cocosata, mai sprijinita de pereti, mi-am pus ceva de mancare si am adormit. Mi-a trecut durerea in cateva zile.
Saptamana a trecut destul de repede, pt ca am inceput sa sun la anunturi imobiliare pt casa, iar seara ii stabileam lui Mihai vizionari. Particulari am gasit 3, pe care i-a si vazut, iar unul din ei s-a dovedit a fi un coleg de-al lui Mihai de la fotbal...ce mica e lumea:) Restul numai prin agentie, negociat la sange comisionul, primit replici obraznice si de genu' "vai doamna, m-ati pus la treaba acum"...oricum in zilele de azi numai agent imobiliar sa nu fii.
Joi (19 Februarie) am fost la CMU Unirea- era cea mai aproape clinica de noi, sa fac a doua doza de Dexometazona. Se mira asistenta ce burtica mica am si imi tot zicea ca nu a facut niciodata 3 fiole o data...ustura al naibii de rau, si mai ales dupa, iti amorteste tot piciorul.
A fost cam obositoare saptamana, si cu durerea si sa vb mai toata ziua la telefon, si nici nu am mai putut sa dorm dupa-amiaza, pt ca imi suna telefonul ca in gara. Nu vreti sa stiti cat am de plata la mobil...oricum nu am avut niciodata atat.
In weekend am facut un tur cu masina cu Mihai pe la casele pe care le-a vazut el in timpul saptamanii.
Saptamana a 30-a
Luni (22 Februarie) am revenit la Polizu pt externare. A mers treaba destul de repede, am tratat direct cu dna M, asistenta sefa, si mi-a dat concediu si pana la sf lui Februarie, si astfel am facut in total 88 zile, deci nu intru la comisie (max 90 zile). Intre timp am discutat si cu O, si se pare ca am dreptul la cele 7 zile de concediu aferente anului 2009, drept urmare le voi lua la inceputul lui Martie, iar din 11 Martie intru in prenatal.
Am cam terminat cu agentiile imoiliare, ina acum am inceput sa caut pt botez, cat si sa ma documentez ce trebuie cumparat, de restaurante mici- nu prea se gasesc, si sa pregatesc lista de cumparaturi pt Baby Expo (postare separata).
Referitor la restaurante pt botez, am gasit cateva, tb sa merg sa le vad si sa discut meniul, insa ne-am hotarat pana la urma sa facem ceva mai simplu, pt ca nu strangem 50 de invitati, si nu mai vreau comlicatii cu aranjamente ca la nunta- nu mai am rabdare si nici timpul necesar. Ne-am gandit la o masa cu cei apropiati, o gustare, o bauta, ceva dulce si gata, fara sa lungim noaptea, mai ales ca este obositor si pt noi si pt voinicica.
Am inceput sa imi filmez burtica, mai ales cand prind ceva activitate pe acolo. Prima oara am filmat prost, pt ca tineam camera perpendiculara pe burtica, si nu se vedea nimic pe film, desi voinica mea avea activitate intensa. Acum m-am specializat si tin camera mai inclinata, practic fin profil, si se vede mult mai bine cum se misca pitica si burtica efectiv.
Joi (26 Februarie) Mihai si-a luat concediu- si Vineri inclusiv, erau ultimele 2 zile din 2008, si era obligat sa le ia pana la sf lui Februarie. Am fos iar la CMU sa fac doza saptamanala (ultima) si asistenta nici macar nu si-a dat seama ca sunt gravida, ma intreba pt ce fac Dexometazona :) Apoi, ca sa ma fac de rusine- cu o seara in urma Mihai se jucase pe burta mea si imi desenase cu pixul un bebe- cand ma scol din pat sa ma imbac, asistenta se zgaieste la mine...aveti un bebe pe burta...eu zic da, sunt insarcinata...ea, nu chiar aveti un bebe acolo; era desenat sub buric, si eu nu mai vad acolo decat daca ma aplec...si intr-adevar ramasese bebelul desenat de Mihai cu o seara inainte...i-am explicat ca mi l-a desenat sotul :)
Am profitat de ziua lui libera, si am mers la Baby Expo, cu lista de cumparaturi pregatita- am stat 5 ore acolo, si tot nu am luat tot ce ne trebuie. Am rezistat eroic cu Diazepam si No-spa. De-abia seara cand am ajuns acasa mi-am dat seama cat de obosita eram si a inceput sa ma doara burtica.
Vineri (27 Februarie) Mihai s-a dus la ski, ultima lui sansa pe anul asta, a plecat de Joi seara. Asa ca am "dormit" singurica, ca de fapt am citit review-uri la carucioare, i-am citit lui voinicica- i-am cumparat o carte cu multe povesti, si mi-am facut curaj sa citesc cu voce tare...este agitata cand citesc, si incerc sa o fac cu intonatie...Mihai rade de mine :( Apoi Vineri dimineata m-am trezit la 05- mi-era foame, m-am uitat la HBO, si de-abia pe la 07 am adormit iar. Seara ne-am petrecut-o impreuna, discutii despre ce cumparam pana la urma.
Sambata (28 Februarie) am revenit la Baby Expo, de data asta mai aglomerat, si am stat tot 5 ore, din care mare parte am stat jos pe scara de la intrare sa urmarim ce carucioare are lumea de pe acolo. Important este ca ne-am hotarat pana la urma si am venit cu ceva acasa- ceva necesar si multumimti de noi. Numai ca de data asta mi-a fost mai rau, si nu mai puteam rezista mult, am exagerat cam mult.
Duminica (1 Martie) mi-am dat singura martisorul de la sotul meu, pe care de fapt mi l-am luat singura :) dar l-am anuntat din timp...Isabel Allende- "Ines a sufletului meu."..am gasit-o intamplator cand cautam cadouri de martisor pt altcineva, si nu am rezistat sa nu o iau; mi-a promis o dedicatie pe carte...hmmm...inca nu am primit-o. Insa mi-a luat si zambile si o cutie de Raffaello (preferatele mele) care arata superb...mi-e mila sa o deschid ca o strict...dar vreau ce e inauntru ;)
M-am trezit pe la 05 dimineata pt un "short drive" la baie si imi era foame, ma cam durea si burtica, se trezise si voinicica, asa ca la 06 dimineata imi luam linistita micul dejun clasic in bucatarie, dupa ce il inchisesem pe Mihai in sufragerie sa nu ma auda...am spalat chiar si vasele murdare, nu-mi mai era somn. Mi-a revenit durerea aceea ca o paranteza, insa de data asta pe partea dreapta, iar fata mea draga numai in locul cu pricina lovea...poate totusi nu a fost de la pietricele la rinichi, si are legatura cu uterul contractant- diagnostic pus de soacra mea :) Mi-am luat calmantele, si am dormit pana la 11:30. Este posibil sa fii exagerat in ultimele zile, mai ales cu targul, am stat mult in picioare, ceea ce nu aveam voie. Oricum azi stau toata ziua in pat, ca sa recuperez si sa pot sta linistita diseara la restaurant. Vine si soacra in vizita azi...ne aduce mancare. Stai sa vezi cand va vedea cate am cumparat pt bb; mama deja s-a oripilat ca am cumparat hainute si alte lucruri. Nimeni nu intelege ca dc nu le luam acum, va trebui sa umble Mihai dupa ele dup ce nasc, perioada cand voi avea nevoie de el langa mine, nu sa bantuie pe strazi...plus ca asa am putut vedea si eu ce cumpara si alege :)
Noile coordonate sunt: 58.5 kg (este prima saptamana din ultimele 7 cand am luat ceva grame pe mine), circumferinta burticii este de 88 cm, iar voinicica s-a mutat in jos, fie cu capul, fie cu picioarele...eu tind sa cred ca e cu capul in jos, dupa miscarile ei, dar vedem la echo.
Seara am petrecut-o cu V si C (viitoarea nasa a voinicelei) la Restaurantul Jaristea (postare separata).
Saptamana a 31-a
Inceputul de saptamana a fost prost, si s-a adeverit ca si pe parcurs a mers la fel de prost.
Luni (2 Martie) m-am dus la Stroielscu sa-mi vizeze CM si sa discut cu ea despre pre-natal, sa-i dau martisorul...si am uitat acasa dosarul de sarcina. Mi-am facut din nou programare pe 12.03 si se duce Mihai cu dosarul de sarcina si-mi da si pre-natal incepand cu 11.03, pt ca pana atunci sunt in concediu de odihna...finally. Numai ca inainte de programarea de la CMU, m-am dus sa-mi fac manechiura si pedichiura, m-am dus pe la magazinul Muzica pt niste cumparaturi...si cand am ajuns in sala de asteptare de la CMU (dr nu venise inca) m-au luat niste contractii si voinicica mi-a tras niste suturi...ca am luat un diazepam si m-am lungit pe bancheta din sala de astepare de la etaj. Mereu ma asez pe bancheta aia, insa acum era prima oara cand ma lungeam efectiv pe ea. Este chiar la capul scarilor, si dc te apleci pete spatar, vezi scara cum coboara in spirala pana jos la parter, plus ca e de lemn si are perne multe pe ea...imi place. Toti dr si asistentele care treceau pe langa mine ma intrebau dc mi-e rau, sa-mi dea ceva, sa ma duca intr-un pat...intr-un final a venit Stroilescu la mine si m-a intrebat cum ma simt si m-a invitat in cabinet.
Marti am stat cumintica toata ziua in pat, pt ca a doua zi urma sa fac iar drumuri, si nu vroiam sa patesc iar ca, cu o zi in urma. Insa am facut si ceva folositor: am gasit pediatru pt voinica, dr Daniela Taropa, de la Policlinca Vitan, este si la CMU. Am vorbit deja cu ea, si a ramas sa o sun cand nasc, ca sa-si faca programul sa poata veni acasa cand venim si noi. Miercuri (04 Martie) aveam programare la 18:00 la Dascalu. Dar iar m-am aventurat in plimbari, de data asta insa fara incidente. M-am dus sa vad si un restaurant pt botez, Bistro Philippe ii zice, e pe C A Rosetti, dragutel, si accetabil ca preturi. Dl Ivan cel care se ocupa de evnimente pe acolo, parea un tip de treaba...am stabilit cu Mihai ca mergem Duminica la ei sa mancam, si sa vada si el cu ocazia asta restaurantul. In prealabil ne ducem si pe la biserica (Gradina Icoanei) sa intrebam ce si cum trebuie pt botez si sa vedem cand au date disponibile.
Inainte sa ajung la Sanador, am trecut si pe la BCR, sa rezolv o problema mai veche cu un card dechis din vremea facultatii, si sa deschid un cont nou, sa-l pot folosi pt a primi indemniztia de CIC, ca sa evit drumurile la posta, mai ales ca la mine este inca problema cu buletinul- am inca adresa din Ferdinand. Sa vedem daca reusesc sa-l schimb pana nasc la adresa actuala.
Si cum am terminat mai repede, ajung la Sanador pe la 17:00, vb la receptie, si-mi zice ca ma baga in cabinet mai devreme...am asteptat vre-o 20 de min si am intrat...yupi. I-am dat si lu' Dascalu martisorul, apoi am trecut la lucruri mai serioase: colul este inchis dar scurat; pitica e cu capul in jos, chiar a si miscat cat tinea Dascalu mana pe burtica mea; mai fac 2 doze de Dexometazona; continui trata, desi eu vroiam sa renunt la o pastila de Gynipral/ zi ca tremur cam toata ziua de la ele, dar Dascalu m-a luat ca dc o tin tot asa, poate duc sarcina pana la termen...ok; mi-a dat sa iau calciu cu vit C si D3...sper sa nu-mi dea contractii; si revin la control peste 2 saptamani, cand imi ia si culturi din col si-mi da de facut si analize de sange. Am intrebat-o ce bagj sa-mi pregatesc pt spital...si-mi zice ca nimic in mod special...ca si cum as pleca in excursie....hmm...tb sa ma mai documentez la aspectul asta. Cand am iesit din cabinet de la ea, m-am intalnit cu sora E...are ditamai burtica...deh e si mai mare cu vre-o 3 saptamani decat noi cred.
Dupa, ma duc la farmacie sa iau medicamentele...de unde am plecat la propriu cu o sacosa plina de medicamente, dupa ce farmacista m-a intrebat de ce iau Diazepam...vai dar nu ar trebi sa faceti asta in sarcina, mergeti pe ricul dvs..ok...trecem peste...imi zice ca nu are Gynipral...si eu ce fac?...ca nu se mai gaseste de ceva vreme. Pana la urma am luat ultimele 3 cutii de Gynipral de la farmacia de pe Nerva Traian.
Iar Joi (05 Martie) a fost cea mai cireasa de pe tort din toata saptamana. Ma duc la CMU sa fac doza de injectie. Ca de obicei vb la receptie, era alta asistenta acum (practic a treia care imi facea injectie, nu am facut de 2 ori la aceeasi asistenta pana acum), ma duc in cabinet, ma dezbrac, si astept cumintica sa vina tipa. Ii zic ce am de facut...aud aceleasi vorbe...vai, dar de ce faceti 3 fiole, nu am mai facut niciodata la nimeni doza asa mare...ok, trecem peste...si incepe sa-mi povesteasca cum face ea in particular unui mosulet de 60 si ceva de ani 2 fiole de 2 ori pe saptamana, si ca i le face si in somn, si nenea nu simte. Ok, eu o rog frumos sa bage serul incet, pt ca pe mine ma ustura, dar suport...pe draq. Cum a inceput sa bage serul...nu stiu ce facea acolo...dar am inceput sa urlu de durere si sa plang si sa bat cu pumnii in pat ca ma doare rau...asistenta s-a speriat...vai doamna dar nu inteleg, nu mi-a reactionat nimeni asa la o injectie, doare asa de tare? nu am bagat nici jumate din ser...vreti sa ma opresc?...eu, nu, bagati, ca stiam ca dupa imi amorteste piciorul si doare mai rau...doar ca urlam din ce in ce mai tare...pana la urma mi-a bagat tot serul o data si mi-a scos acul. Mi-a masat ea piciorul, ne-am cerut scuze amandoua, deja incepusem sa simt cum se raspandeste serul in picior ca o panza de paianejn...am rugat-o sa ma lase singura sa mai stau in pat...la care imi zice, sigur, daca vreti la etaj gasiti niste apa daca vreti sa beti...aha...eu ma gandeam ca poate imi aduce ea...nope...m-am lipsit, ca de-abia puteam sa calc in picior dupa. Asa ca am mai stat vre-o 20 de min pe patul ala si am plans in continui, in timp ce-mi masam piciorul si ma ustura ca draq. Pitica nu a iniantrziat sa reactioneze la "reactia" mea si a inceput sa faca ca un viermus in burta. Pana la urma m-am sculat de acolo, si am plecat plangand pe strada, cu o mana ma tineam de fund, si cu alta de burta...simteam parca panza aia de paianjen imi cuprindea tot bazinul...si nu mai ajungeam acasa...si incepuse sa si ploua...uff. Pana la urma am ajuns acasa, si am luat toate calmantele din dotare...mi-a trecut cam in 2-3 ore, timp in care fata mea ma tot intreba ce ei mami in stilul ei caracteristic...se misca burta mea ca valurile marii. Recnosc ca m-am speriat rau, mai ales ca mai am inca o doza de injectie de facut, insa cu tot respectul nu mai fac la tanti aia, si parca oricat megeam pe strada, ma simteam ca si cand as sta pe loc...nu mai ajungeam o data acasa, eram foarte derutata si agitata. Seara ma suna EG ca si ei i-a fot rau azi, ca s-a dus la spital in Slobozia si i-a bagat Gynipral perfuzie, avea contractii la 5 min...sa fii fost azi ceva in atmosfera special pt gravide??
Vineri am stat numai in pat si am pregatit planul de bataie pt curatenia generala ce urmeaza sa o facem inainte sa vina voinicica, si sa facem cateva mutari prin casa ca sa-i pregatim si ei locul de onoare.
Sambata (06 Martie) am fost in vizita la A si A, ca tot si-au cumparat masa si scaune :) si am mancat mancare gatita de ei...ceea ce este o onoare...fara sa-i jignesc, ci din con
tra. Le-am luat cadou de casa noua (A de-abia s-a mutat acolo de putina vreme) un mixer iar de martisor...ceva ce sper sa-i faca placere...are legatura cu una din pasiunile mele :)
Trebuie sa-i laud si pe A si pe A pt ca au gatit exempla, desi ne cerem scuze ca am intarziat si ne-au asteptat cu mancarea pe masa :( Ne-am simtit foarte bine, ca si cum toata ziua ne-a fost dedicata in intregime...si-au cumparat si oale pt mancare...nu aveau :) Dupa o masa copioasa burtica mea arata ca in poza alaturata...am atins deja 59 kg.
Duminica am plecat la Biserica Icoanei sa vorbim pt botez, si dupa planuiam sa mergem la restauran sa-l vada si Mihai, si sa luam pranzul acolo. Insa la biserisa se desfasurau anumite activitati care ne-au impiedicat sa ne intalnim cu preotul, asa ca am renuntat si la restaurant ca nu ne era inca foame, si am sfarsit la mama acasa :) restul e can can.
Am uitat sa mentionez, este si A (nasa noastra de cununie) insarcinata...are cateva saptamani. Din pacate, ea experimenteaza din greu greturile matinale cat si statul cu capul in wc...pe la 12-14 saptamani o sa treaca si asta, dar mai are pana atunci.
Saptamana a 32-a
Luni (09 Martie), desi aveam durerei ca la ciclu, si simtem o amorteal in bazin cat si in piciaore, cu tot tratatamentul luat, am facut macinici, care nu s-au dovedit a fii pe plaul sotului meu...no comment. Oricum, usor...atat cat oi putea, m-am apucat de curatenie generala. Am impartit taskurile cu Mihai, si m-am apucat de treba, desi Mihai ma cearata seara cand ajunge acasa si vede ca am mai facut ceva...poate influenteza si asta cumva...dar nu mai pot sa stau fara sa fac nimic...innebunesc.
Marti situatia s-a repetetat...wtf?? Numai ca mai rau...toata ziua am avut aceeasi amorteala in bazin si picioare, desi am luat tratamentul exact cum mi-a zis Dascalu...iar seara am experimentat primele contractii adevarate (pana in acest moment, cele adevarate vor fi cele din timpul travaliului), nu durerile avute in mod normal pana atunci (constante si regulate). Am avut seara 2 contractii, la interval cam de 15 min, au durat max 5 secunde, insa am simtit efectiv cresterea in intensitate, punctul maxim, si apoi relaxarea uterului. In tot acest timp, burtica mea era tare ca piatra, si parca le percepeam altfel decat pana acum...m-am cam speriat...sper sa nu se mai repete curand.
Miercuri nu am miscat din pat, doar la baie si la masa, atat. Seara a venit si mama pe la mine, a tinut mana pe burtica si a simtit-o pe pitica dansand pe acolo...era foarte incantata. Aoleu...maine vine injectia...help...ma gandesc sa nu o mai fac....ce sa fac?? Mihai zice sa o fac..ca o fac pt bebe...normal ca nu el isi ia acul in fund...pana la urma m-am decis sa o fa...o sa sufar cateva minute, si gata.
Asa ca Joi (12 Martie) m-am dus curajoasa la CMU pt ultima doza de Dexometazona. M-am bucurat cand am vazut ca era o asistenta care imi mai facuse aceeasi injectie cateva saptamani in urma, asa ca mi-a mai crescut nitel inima la loc. A fost...ok...macar nu am plans, dar de usurat tot a usurat ca draq, si mi-au trebuit cam 10 min dupa sa mi se dezamorteasca piciorul si sa pot calca in el. Pana la urma am plecat schipotand, am mai facut niste cumparaturi...pana am ajuns acasa imi trecuse deja. Seara, am profitat de faptul ca Mihai a venit mai tarziu acasa, si i-am citit voinicelei 2 povesti- mi-a mai adus si soacra-mea 2 cartii cu povesti groase cat o caramida, asa ca avem de unde diversifica. La inceput, cand incep sa citesc, o simt cum incepe si se agita prin burtica, dupa care se linisteste...problema apare de-abia cand ma opresc din citit, ca atunci fata devine nervoasa, si mai vea sa o auda pe mami facand ca balaurul, regele azurpitor sau alte personaje de poveste. Ca deja m-am specializat, citesc pe mai multe voci si cu intonatie...Mihai inca rade de mine.
Am "devorat" Ines a sufletului meu de Allende in 2 zile...nu stiu de unde gaseste femeia asta energia si cuvintele de a scrie asa frumos...acum ca am terminat-o, imi vine sa o iau de la capat...ca orice carte a ei de altfel.
Vineri m-am trezit pe la 04:30 si nu am mai putit dormi, asa ca pe la 07 dimineata luam micul dejun...apoi am dormit ca un prunc pana la 12...rusinica.
Nu stiu daca v-am mai zis, daca ma repet, imi cer scuze. O simt altfel pe pitica in burtica. Miscarile ii sunt din ce in ce mai puternice, desi nu se misca prea mult ca pozitie. Sta cu capul in jos, gata de lansare, si cu poponetul ba in stanga, ba in dreapta burticii mele si picoarele le intinde spre dreapta, respectiv stanga mea. Deja e foarte buna prietena cu vezica mea, la cea mai mica atingere trebuie sa ma prezint la buda, ca altfel...si intre timp, intr-una din seri a facut cunostinta si cu rinichiul meu stang....am crezut ca mi-a tras cineva un pumn in mijloc...deh...o sa mai gaseasca ea si alte jucarii pe acolo. Numai ca avem o problema majora cu somnul...nu vrea decat ca eu sa stau pe spate...ceea ce ma omoara la coloana, mai ales ca eu am probleme cu anumite vertebre in zona lombara. Cand ma asez intr-o parte, nu conteaza care, incepe si-si manifesta nemultumirea...asa cum stie ea mai bine...nu stiu cum naiba face noaptea, ca mereu ma trezesc numai pe spate, si evident cu coloana paralizata...mult a trecut...putin a ramas.
Sambata, Mihai a plecat la ski cu Andrei, asa ca eu am invatat la ANEVAR, ca m-am programat luni pt examen...dupa care ma apuc de ACCA...yupi :( In rest in weekend am mai fost la Metro de am cumparat scutece pt voinicica si servetele pt fundulet...o sa ne sparga la bani scutecele...asta e...confortul si timpul dat in loc de spalat scutece de bumbac si murdarit tot in jur. Am fost si la Ikea si ne-am luat mult asteptata comoda cu sertare, nu chiar ce am vrut, dar aveam nevoie de un "sifonier" pt hainele piticei, asa ca am ales cea mai buna varianta, plus ca ulterior poate fi folosita si ca masa de infasat, pot sa pun salteluta de infasat pe ea. Am scapat de asemenea de frigider si masina de spalat...nu pot decat sa ma bucur...e atata loc acum in casa :)
Saptamana a 33-a
Nu stiu cum, dar Luni (16 Martie) cantarul imi arata 59.9-60 kg, deci putem considera ca pana acum m-am ingrasat 7 kg, iar circumferinta burticii a crescut si ea la 92 cm. Oricum arata putin altfel, acum e ca un balon, mi-a mai crescut si partea de deasupra buricului pana la coaste...ca deh fata mea isi face loc pe unde poate. Cand ma intind pe spate, tot balonul se "concentreaza" sub buric...asta cat o sa mai pot sta pe spate. De asemenea respir mult mai greu decat inainte, parca un ciclu normal de inspirare-expirare nu-mi da suficient aer, si atunci trebuie sa respir mai adanc, dar obosesc...cred ca apasa pe plamani uterul si stomacul care s-a ridicat sus de tot, sub coaste. Dimineata cand ma trezesc am stari de voma, si simt sucul gastric cum imi vine pe gat in gura; la fel este si cand mananc, daca dupa aceea ma asez in pat, imi vine mancarea inapoi in gura...si toate astea doar pt ca a crescut uterul si pitica mea...pe mine ma uimeste cum se adapteaza organismul la toate schimbarile din timpul sarcinii.
Am fost sa dau ex la ANEVAR si am facut 13 p din min 14...deci am picat...ma mai duc Miercuri o data. Ideea e ca eu aveam o carte de la C dupa care am invatat, si nu au fost intrebari nici jumate din aia, au fost din toate standardele...ceea ce ma obliga acum sa citesc cartea de standarde...are 480 pagini :(
Luni noaptea am visat-o pe voinicica, se facea ca isi lipise manutele de burtica mea, si eu le vedeam si o mangaiam in palma practic pe burta mea, si ea desfacea si strabgea pumnul...pt mine a fost emotionant...Mihai radea dea mine dimineata.
Ah...am uitat sa mentionez...am devenit Star Trek addicted...ma uit cu Mihai in fiecare seara...si chiar am plans la un episod...am luat-o razna...stiu.
Asa ca Marti si Miercuri m-am "delectat" cu standarele ANEVAR, iar Joi dimineata m-am dus sa dau examenul...am facut 18 puncte din max 20...si cand sa intreb si eu cand pot sa-mi iau diploma, mi se zice ca este in discutie ca pt anul asta sa se introduca mai multe ore de practica, inca se discuta...deci este posibil sa nu fie suficient numai trecerea acestui examen, ci si munca de seminar...cand am auzit...ce sa mai zic, cica sa mai sun prin Iunie sa mai vad care e treaba. Am avut parte si de ceva peripetii...ca sa fie mai antrenant: imi daduse C user-ul si parola ei de la ANEVAR, ca in timp ce dau examenul sa ma pot loga si sa caut direct in documentul electronic ce aveam nevoie, desi imi facusem si eu niste notite, dar nu stiam daca sunt suficente...sau adeverit a fii. Si dupa ce incep testul si raspund la cateva intrebari, ma gandesc sa ma inregistrez si pe standarde, si tastez voioasa user name si parola, dau log in, si mi se blocheaza si pagina de standarde si cea cu testul...fuck...am stat asa vreun minut, ceea ce este ff mult, avand in vedere ca dupa 20 min mi se inchidea testul automat. Pana la urma se incarca si pdf-ul cu standrade, si cand sa dau Find...nu gasesc butonul, si Ctrl+F nu mergea...fuck again...am sfarsit prin a inchide standardele si a reciti intrebarea si da raspunsul corect...atat cat ma ducea mintea...si se pare ca m-a dus. De mentionat ca nu am mai luat Diazepamul inainte, l-am luat dupa test, desi m-au chinuit nitel durerile de burta.
Joi (19 Martie), dupa examen, m-am dus la Bistro Philippe si am aranjat detaliile pt botez: 31 Mai, orele 15-19 (la 14 avem programat deja la Biserica Icoanei), 2 feluri de mancare+ tort...in jur de 30 de persoane. Acum am inceput sa ma uit de poze pt tort, invitatii...si altele. Sunt mai linistita oricum ca am rezolvat partea cu biserica si restaurantul.
Tot Joi, seara, la 19:30 ne-am dus la echo, la Petrache. Evident ca era intarziere...din nou...de 40 de min; deja Mihai se distreaza pe tema asta, nu am intrat niciodata la timp, si mai eram si ultima ei pacienta. Concluzie: pitica are 33 s si 4 zile, exact cat trebuia sa aiba si dupa scoteala mea, insa are doar 1,985 g (+/- 285 g), ceea ce corespunde pt 32 s...deci este nitel mai slabuta; pe creier, inima si talpite, nu mai are nimic; DPN 26.04-02.05.2009; colul nu poate fi vizualizat, in schimb placenta pare "suferinda", exista o portiune mai subtire...cica nu ar tb sa-mi fac probleme...de acord, insa a doua zi cand m-am dus la Dascalu la control si a citit despre placenta ce a mentionat Petrache, ma intreba de ce nu am poza, ca sa vada si ea despre ce este vorba...ce sa zic eu??
Vineri (20 Martie) am avut iar o zi plina...s-a resimtit in weekend oboseala si mersul pe jos...am avut febra musculara...pare greu de crezut, dar pt cineva care sta numai in pat sa mearga atata pe jos, este ca o ora de fitness. Dimineata m-am intalnit cu C si am mers impreuna la Kidex...si am intarziat 20 de min...mi-a fost jena rau...ea venise cu ramvaiul 41 si ajunsese la timp, iar eu cu masina am inatrziat (postare separata). Apoi dupa nu eram inca hoarata daca sa ma duc la Sanador sau sa ma duc la bunici (era ziua de nastere a lu' mamae si implineau si nu stiu cati ani de casnicie) si brusc a inceput sa ploua, apoi sa ninga, cat eram in fata la Sofitel, la semafor, pe la ora 15. Sunasem deja la Sanador sa intreb dc sunt intarzieri la Dasclau si mi-au zis ca ea nu venise inca, desi tb sa vina de la ora 14, dar sa vin pe la 16, ca e ok (eu avand programare la 15:45). Asa ca atunci cand am vzut vremea de afara, m-am hotarat sa ma duc direct la Sanador, ca se aglomera traficul...bad move. Cum ajung la receptie, fata de acolo tocmai vorbea cu asistenta din cabinet, ca Dascalu inca nu venise, si sa ma sune pe mobil sa-mi zica sa vin mai tarziu...zic...pai sunt deja aici...am intrat pe la 17:30 inauntru. Concluzie: col scurtat si inchis; mi-a explicat ca din punctul ei de vedere nu conteaza ca voinicica este mai slabuta, atata timp cat se dezvolta neurologic si echografic normal, desi eu am insitat mult pe acest aspect; s-a suparat ca vroia poza cu placenta sa vada si ea ce este acolo; continui trata si raman in continuare cu amenintare de avort; trec si pe la Uscatescu zilele urmatoare sa-mi vada ultima echo si o sun dupa, e posibil sa-mi recomande Clexane, insa ea nu crede, si din punctul ei de vedere e multumita ca am ajuns cu sarcina pana aici, dat fiind conditia mea, si ca oricand nasc de acum incolo ea este multumita; revin la control pe 02 Aprilie. Vestea proasta este ca pleaca cateva zile de Paste, dar ma lasa in grija altcuiva...ma gandesc serios sa o rog sa ma interneze in saptamana de dinainte de Paste si sa-mi scoata firul, si vedem cand se declanseaza nasterea...oricum la cum m-am simtit zilele aste nu cred ca ajung la 40 s.
Sambata (21 Martie) Mihai a plecat la ski cu A, si inca un coleg. Am profitat de ocazie ca sa dorm toata ziua, oricum nu m-am simtit in stare sa fac mare lucru. Macar sa se mai distreze si Mihaiputin acum, ca dupa ce nasc va fi all mine :)...recnosc ca l-am invidiat putin ca s-a dus iar la ski, si eu nu pot sa ma duc nici pana in parc sa ma plimb sau sa stau pe o banca la soare.
Duminica a platit cu varf si indesat distractia de cu o zi in urma...a mutat prin casa mobila, ca sa pregatim terenul pt voinicica...a muncit toata ziua, era frant, si cu toate astea, tot nu a putut adormi noaptea. Eu nu l-am putut ajuta, am stat numai in pat.
Saptamana a 34-a
Luni (23 Marti) cred ca fost cea mai grea zi de pana acum. M-a durut burta in continuu, toata ziua, am reusit sa adorm de cateva ori pe parcursul zilei, ma simteam extrem de obosita. Cu toate ca am luat tratamentul normal, nu puteam sa stau in picioare deloc, cum ma ridicam, simteam burta cum ma trage in jos, ma durea atat burta cat si jos, si ma intepa in stanga la fiecare pas. De-abia am reusit sa ma duc la baie si sa-mi pun de mancare; dc continui asa si zilele urmatoare o sun pe Dascalu. Maine vroiam sa ma duc la Uscatescu...sa vad cum ajung, ca nu sunt in stare sa conduc, poate mai fac si vreo prostie. Am vb la telefon si cu O (am cunoscut-o in Polizu cand am facut cerclajul) si o intrebam de greutatea fetitei ei, ca si ea avea cerclaj la nastere si a nascut pe 37 s, si i s-a declansat travaliul imediat dupa ce i-a scos firul, si fetita ei era mai slabuta, ca practic o tinea cu firul de cerclaj ca sa mai creasca bebelina ei, si nu a avut contractii niciodata in timpul sarcinii, numai dureri...mi-a mai dat ceva curaj, insa nu prea mult, recunosc, inca mi-e frica...eu cand nasc??
Marti l-am trezit pe Mihai la 07 dimineata si l-am luat cu mine la Uscatescu...nu eram in stare sa conduc masina, plus ca nu puteam sa iau medicamentele pana nu-mi recolta sangele, si riscam prea mult singura...desi mi-a fost mila de el. I-am aratat mai intai ultima echo, inainte sa-mi recolteze sange, si a decis ca nu mai este nevoie de noi investigatii, doar sa stau la pat ca sa nu nasc copilul rece...exact asa s-a exprimat si eu m-am ingrozit pe loc, si mi-a recomandat un alt pumn de medicamente: Tarosin 6 tablete/ zi, Vit C efervervescenta 2g/ zi, Mg+B6 3 tablete/ zi. Dupa, am vortbit si cu Dascalu si i-am povestit ca mi-a fost rau si ce mi-a zis si Uscatescu, si mi-a marit doza de Gynypral la 4/ zi...yupi...dar recunosc ca mi-a trecut. Am revenit si la Diazepam, iau cate 1/2 tableta dimineata si seara, dar incerc sa-l evit pe cat posibil...sa mai reduc doza putin. Mai am inca o presiune (parca ma tine ceva) in partea stanga cand ma incordez, sau cand stau in picioare. Oricum Marti am stat numai in pat...si bine am facut.
Miercuri si Joi mi-a fost mai bine, in afara de acea presiune din partea stanga, in rest a fost destul de ok. M-am apucat sa invat la ACCA, desi ma pot concentra cu greu, din cauza medicamentelor, care dau din cele mai variate efecte secundare. Sper sa reusesc pana la urma. Am inceput sa folosesc Garmastan...vedem rezultatele cand voi incepe sa alaptez. Am terminat de facut si bagajul pt spital; am primit si kitul de recoltare pt celule stem...e ditamai cutia.
Joi am sunat-o pe Dascalu (asa stabilisem de Marti) sa ii zic cum ma simt cu trata actual, si am si intrebat-o referitor la vitaminele pe care trebuia sa la iau, pt ca pe prospectul lor scriau alte dozaje zilnice, asa ca iau Vit C 2g/ zi, Mg forte+B6 1 tableta/ zi si Tarosin 3 tablete/ zi.
In weekend am auvut contractii...la un moment dat am crezut ca mi s-a rupt si apa. Ideea e ca nu erau dureroase, insa vedeam burta cum se umfla si se intareste, si simteam presiunea in burtica, si erau la cateva minute. La meciul de fotbal al nationalei, a doua repriza am "jucat-o" si eu alaturi de tricolori...eu am jucat mai bine decat ei.
Am incheiat saptamana cu 60.6 kg (maximul atins in decursul saptamanii) si burtica de 92 cm.
Saptamana a 35-a
Saptamana a decurs fara incidente majore, daca exceptam prietenia piticei noastre cu vezica mea urinara si drumurile dese pana la baie, cat si durerile de spate pe care am inceput sa le simt noaptea. A inceput sa nu se mai miste asa tare, probabil ca nu mai are spatiu asa mult ca inainte, o simt altfel acum.
Joi (02 Aprilie) am fost la Dascalu, aveam programare la 17:30. M-am dus cu un taxi, ca nu eram capabila sa mer pe jos si nici sa conduc, si am ajuns chiar putin mai devreme. Asteptand la receptie sa anunt ca am sosit, o vad pe Dascalu ca iese din cabinet grabita si imbracata, si fuge pe scari in jos...se ducea la o nastere in Polizu, si eu eram urmatoarea pacienta care trebuia sa intre in cabinet...si intram exact la timp :( asta e...am asteptat cam o ora. Mi-a luat culturi, iar concluzia consultatiei: ea pleaca in perioada 10-23 Aprilie, asa ca m-a lasat in grija la dr Ciuvica, mi-a dat cartea ei de vizita; colul este lung si inchis- culmea e ca l-am avut scurt toata sarcina, si eram convinsa ca este si deschis acum...uite ca nu e; fat prezentatie craniana, viu, 142 bpm; fac echo la Petrache si consult la Ciuvica pe 16 Aprilie; mi-a marit doza de Gynipral la 6/ zi- aici m-am simtit oarecum folosita, pt ca asa se asigura ca ma duce pana la termen, si ma asista ea la nastere, ca dc nu era plecata atata timp, si chiar in perioada asta, sunt convinsa ca nu-mi dadea atata...recunosc ca si eu ma simt mai in siguranta cu ea langa mine la nastere, acum vedem cand vrea sa vina pitica; poate asista Mihai la nastere.
Sambata (04 Aprilie) l-am rugat pe Mihai sa ma duca in parc sa vad si sa adulmec culorile si parfumul primaverii. Radea de mine, ca dupa ma duce direct la Urgente. A fost frumos...cald, soare, am stat pe paturica intinsa, cat timp Mihai si-a facut damblaua cu panoramele; am mers doar pana la masina si inapoi, si Marti aveam febra musculara la picioare...deh.
Am incheiat saptamana cu 61 kg (deci m-am ingrasat 8 kg de la inceputul sarcinii pana acum) si burtica de 92 cm.
Saptamana a 36-a
Marti (07 Aprilie) am sunat-o pe Dascalu (asa stabilisem de la ultima consultatie) sa ma laud ca iau 5 Gynipral/ zi si nu mai simt nimic, adica nu mai am nici o contractie...ea imi zice ca la nevoie pot sa iau si 7/ zi...sper sa nu apuc nevoia aia, desi ea insista sa iau 6/ zi. Practic iau la 4h, insa fara sa ma trezesc sa iau doza de noapte. Nici tremuratul si palpitatiile nu mai sunt la fel de intense...de fapt sunt continue, ca pana sa apuc sa-mi treaca efectul de la o pastila, vine vremea sa o iau pe urmatoarea. Marti dupa-amiaza a nascut si M, sora E, o fetita de 3000g...macar a nascut cu Dascalu.
Miercuri (08 Aprilie) a venit nevoia...toata ziua m-a durut burta si simteam bazinul amortit, inclusiv picioarele. De fapt inca de noaptea m-am trezit sa iau "doza", si asa am continuat si zilele urmatoare, plus ca Miercuri m-am tratat si cu 1/2 Diazepam. De atunci sunt pe 6 Gynipral/ zi...numai sa mai gaseasca Mihai la farmacie, ca de obicei cumpara ultimele cutii. Probabil ca va ceda in curand organismul, pt ca am ajuns in 4 saptamani de la 3 tablete/ zi la 7...ceea ce ma ingrijoreaza. Continui sa ma "chinui" sa invat la ACCA...desi merge greu de tot, nu pot sa ma concentrez mai deloc.
In weekend s-a dus Mihai sa ia rezultatul la culturile din col...si surpriza: pozitiv, cu klebsiella. Asa ca ii dau sms lu' Dascalu si pt ca nu imi raspunde, o sun pe Ciuvica, care imi zice sa iau Zinat si sa vin luni la Polizu sa-mi dea niste ovule sa pun. Intre timp imi raspunde si Dascalu, sa pun Betadine seara si sa iau Ciprinol 500 mg 1 tableta/ 12 ore. Pana la urma aleg sa iau Ciprinol- dupa ce vb si cu medicul pediatru a lui voinicica si sa pun Betadine, care ma ustura ca draq.
Saptamana a 37-a
Luni dimineata m-am prezentat la Polizu, unde Ciuvica mi-a dat reteta pt ovule pe baza de gentamicina, pe care a umblat Mihai la nu stiu cate farmacii sa le faca, si nu gasea ba o substanta, ba alta. Pana la urma a gasit la farmacia Dumsil, langa mama acasa :) si am continuat cu ovulele alea. Intre timp am ajuns la 7 Gynipral/ zi...de nevoie.
Joi (16 Aprilie) m-am dus la echo, la Petrache, de data asta fara Mihai, nu a putut sa vina. Ca de obicei cand fac echo singura, apar probleme: placenta este iar plina de cheaguri- si o este posibil sa ajung la cezariana, zice Petrache; voinicica nu am mai crescut in ultimele 4 saptamani, a ramas in ura cu 3 saptamani si are 2350 g. Asa ca lipsita de orice speranta astept sa intru la Ciuvica sa vada echo. Cand a vazut echo, s-a dus la Petrache personal sa discute situatia mea, pt ca se punea problema sa o scot pe pitica, pt ca nu asimila, si daca sa o astept pe Dascalu sau nu. Concluzia a fost: col inchis, rezista pana vine Dascalu, si o astept pe ea sa vedem ce facem mai departe si cand mai ales. Nu mai tin cont de varsta echografica, pt ca acum era de doar 35 saptamani, cu DPN 20.05, ceea ce insemna sa tin sarcina 10 luni :)
La recomadarea lui Ciuvica, am inceput sa raresc Gynipralul, chiar daca am contractii...culmea e ca nu mai am. Asa ca iau cate 3 zile o doza, apoi mai scad o tableta...si tot asa.
Saptamana a 38-a
Am terminat tratamentul, iar Miercuri (22 Aprilie) seara am incercat sa vorbesc pe sms cu Dascalu, in speranta sa-i povestesc cum e situatia acum, si poate ma interneaza a doua zi sa nasc; insa nu ajunsese inca in tara, asa ca am renuntat...mai bine...aveam sa aflu peste 2 zile.
Ca sa fiu sigura de analiza din col, am decis sa mai fac o cultura Joi (23 Aprilie) la CMU. Cand mi-a recoltat, asistenta mi-a zis ca, colul este pregatit pt nastere...eu am sarit imediat...da? ca e moale si coborat...yupi.
Apoi Vineri (24 Aprilie) la Dascalu, mi-a recoltat si ea, urmand sa mi se recolteze si in Polizu...din 3 analize trebuie sa aflu daca am sau nu inca klebsiella. Ajung la Dascalu- stia tot despre mine de la Ciuvica, ceea ce m-a bucurat tare. Imi povestea ca, cu o zi inainte nu a ajuns deloc la Sanador pt ca a avut nasteri toata ziua la Polizu...eu mai lipseam...pai stiti de-aia va sunasem Marti...sa nasc si eu. Asa ca dascalu imi zice sa termin de tot cu Gynipralul pana Duminica, iar Marti (28 Aprilie) sa vin la spital sa ma interneze sa nasc.
Saptamana a 39-a
Am tot asteptat poate nasc peste weekend sau luni, dar nimic. Duminica noaptea imi daduse si EG sms ca e in sala de nasteri...a nascut luni dimineata. Marti (28 Aprilie) m-am trezit dimineata si m-am pregatit de plecare. M-a dus Mihai cu masina, a stat putin cu mine la spital, pana m-a internat, dupa care s-a dus la servici...avea sa aiba o zi plina- el nu stia asta inca- nici eu de altfel.
Cum asteptam eu in sala de la parter sa dau de Dascalu- ca nu raspundea la telefon, si asteptam de ceva vreme si ma durea burta, m-am intins pe spate pe banca sa nu mai presez pe col. Pana a venit o infirmiera sa ma intrebe daca mi-e rau, i-am povestit ca astept dr sa ma interneze sa nasc...pai hai la internari, te ducem in sala, si te gaseste dr acolo...ok. Asa ca ma duc sa ma internez, insa pe ce etaj? Eu zic ca pe 2, unde am fost si data trecuta, ca tb sa fac analize...vorbesc cu Dascalu intre timp si zice sa ma internez direct la sala de nasteri, nu la rezerva...ups...adica nasc...pai cam da. Asa ca pe la ora 11 ajung la etajul 2, la sala de nasteri, putin speriata...la 17:25 o nascusem pe Ilinca cu zambetul pe buze- eu, nu ea (postare separata). Inainte sa nasc aveam 63 kg si burtica 94 cm.
Am nascut la 40 de saptamani si 2 zile- DPN UCM era 26.04.2009, insa dupa penultima echo la39 de saptamani.
Mituri si adevaruri distruse in sarcina:
- fiecare sarcina e unica in felul ei, nu trebuie sa simti tot ce scrie in carti;
- nu am vomat deloc in timpul sarcinii, am avut doar greturi;
- nu conteaza cat se ingrasa mama, copilul asimileaza cat poate si cat are nevoie;
- nu am avut linia negra;
- nu am avut arsuri la stomac cand i-a crescut parul piticei- si slava domnului era plina de par cand am nascut-o;
- nu toate medicamentele afecteaza fatul- am luat destule in sarcina si Ilinca nu are nimic.
Luni (2 Martie) m-am dus la Stroielscu sa-mi vizeze CM si sa discut cu ea despre pre-natal, sa-i dau martisorul...si am uitat acasa dosarul de sarcina. Mi-am facut din nou programare pe 12.03 si se duce Mihai cu dosarul de sarcina si-mi da si pre-natal incepand cu 11.03, pt ca pana atunci sunt in concediu de odihna...finally. Numai ca inainte de programarea de la CMU, m-am dus sa-mi fac manechiura si pedichiura, m-am dus pe la magazinul Muzica pt niste cumparaturi...si cand am ajuns in sala de asteptare de la CMU (dr nu venise inca) m-au luat niste contractii si voinicica mi-a tras niste suturi...ca am luat un diazepam si m-am lungit pe bancheta din sala de astepare de la etaj. Mereu ma asez pe bancheta aia, insa acum era prima oara cand ma lungeam efectiv pe ea. Este chiar la capul scarilor, si dc te apleci pete spatar, vezi scara cum coboara in spirala pana jos la parter, plus ca e de lemn si are perne multe pe ea...imi place. Toti dr si asistentele care treceau pe langa mine ma intrebau dc mi-e rau, sa-mi dea ceva, sa ma duca intr-un pat...intr-un final a venit Stroilescu la mine si m-a intrebat cum ma simt si m-a invitat in cabinet.
Marti am stat cumintica toata ziua in pat, pt ca a doua zi urma sa fac iar drumuri, si nu vroiam sa patesc iar ca, cu o zi in urma. Insa am facut si ceva folositor: am gasit pediatru pt voinica, dr Daniela Taropa, de la Policlinca Vitan, este si la CMU. Am vorbit deja cu ea, si a ramas sa o sun cand nasc, ca sa-si faca programul sa poata veni acasa cand venim si noi. Miercuri (04 Martie) aveam programare la 18:00 la Dascalu. Dar iar m-am aventurat in plimbari, de data asta insa fara incidente. M-am dus sa vad si un restaurant pt botez, Bistro Philippe ii zice, e pe C A Rosetti, dragutel, si accetabil ca preturi. Dl Ivan cel care se ocupa de evnimente pe acolo, parea un tip de treaba...am stabilit cu Mihai ca mergem Duminica la ei sa mancam, si sa vada si el cu ocazia asta restaurantul. In prealabil ne ducem si pe la biserica (Gradina Icoanei) sa intrebam ce si cum trebuie pt botez si sa vedem cand au date disponibile.
Inainte sa ajung la Sanador, am trecut si pe la BCR, sa rezolv o problema mai veche cu un card dechis din vremea facultatii, si sa deschid un cont nou, sa-l pot folosi pt a primi indemniztia de CIC, ca sa evit drumurile la posta, mai ales ca la mine este inca problema cu buletinul- am inca adresa din Ferdinand. Sa vedem daca reusesc sa-l schimb pana nasc la adresa actuala.
Si cum am terminat mai repede, ajung la Sanador pe la 17:00, vb la receptie, si-mi zice ca ma baga in cabinet mai devreme...am asteptat vre-o 20 de min si am intrat...yupi. I-am dat si lu' Dascalu martisorul, apoi am trecut la lucruri mai serioase: colul este inchis dar scurat; pitica e cu capul in jos, chiar a si miscat cat tinea Dascalu mana pe burtica mea; mai fac 2 doze de Dexometazona; continui trata, desi eu vroiam sa renunt la o pastila de Gynipral/ zi ca tremur cam toata ziua de la ele, dar Dascalu m-a luat ca dc o tin tot asa, poate duc sarcina pana la termen...ok; mi-a dat sa iau calciu cu vit C si D3...sper sa nu-mi dea contractii; si revin la control peste 2 saptamani, cand imi ia si culturi din col si-mi da de facut si analize de sange. Am intrebat-o ce bagj sa-mi pregatesc pt spital...si-mi zice ca nimic in mod special...ca si cum as pleca in excursie....hmm...tb sa ma mai documentez la aspectul asta. Cand am iesit din cabinet de la ea, m-am intalnit cu sora E...are ditamai burtica...deh e si mai mare cu vre-o 3 saptamani decat noi cred.
Dupa, ma duc la farmacie sa iau medicamentele...de unde am plecat la propriu cu o sacosa plina de medicamente, dupa ce farmacista m-a intrebat de ce iau Diazepam...vai dar nu ar trebi sa faceti asta in sarcina, mergeti pe ricul dvs..ok...trecem peste...imi zice ca nu are Gynipral...si eu ce fac?...ca nu se mai gaseste de ceva vreme. Pana la urma am luat ultimele 3 cutii de Gynipral de la farmacia de pe Nerva Traian.
Iar Joi (05 Martie) a fost cea mai cireasa de pe tort din toata saptamana. Ma duc la CMU sa fac doza de injectie. Ca de obicei vb la receptie, era alta asistenta acum (practic a treia care imi facea injectie, nu am facut de 2 ori la aceeasi asistenta pana acum), ma duc in cabinet, ma dezbrac, si astept cumintica sa vina tipa. Ii zic ce am de facut...aud aceleasi vorbe...vai, dar de ce faceti 3 fiole, nu am mai facut niciodata la nimeni doza asa mare...ok, trecem peste...si incepe sa-mi povesteasca cum face ea in particular unui mosulet de 60 si ceva de ani 2 fiole de 2 ori pe saptamana, si ca i le face si in somn, si nenea nu simte. Ok, eu o rog frumos sa bage serul incet, pt ca pe mine ma ustura, dar suport...pe draq. Cum a inceput sa bage serul...nu stiu ce facea acolo...dar am inceput sa urlu de durere si sa plang si sa bat cu pumnii in pat ca ma doare rau...asistenta s-a speriat...vai doamna dar nu inteleg, nu mi-a reactionat nimeni asa la o injectie, doare asa de tare? nu am bagat nici jumate din ser...vreti sa ma opresc?...eu, nu, bagati, ca stiam ca dupa imi amorteste piciorul si doare mai rau...doar ca urlam din ce in ce mai tare...pana la urma mi-a bagat tot serul o data si mi-a scos acul. Mi-a masat ea piciorul, ne-am cerut scuze amandoua, deja incepusem sa simt cum se raspandeste serul in picior ca o panza de paianejn...am rugat-o sa ma lase singura sa mai stau in pat...la care imi zice, sigur, daca vreti la etaj gasiti niste apa daca vreti sa beti...aha...eu ma gandeam ca poate imi aduce ea...nope...m-am lipsit, ca de-abia puteam sa calc in picior dupa. Asa ca am mai stat vre-o 20 de min pe patul ala si am plans in continui, in timp ce-mi masam piciorul si ma ustura ca draq. Pitica nu a iniantrziat sa reactioneze la "reactia" mea si a inceput sa faca ca un viermus in burta. Pana la urma m-am sculat de acolo, si am plecat plangand pe strada, cu o mana ma tineam de fund, si cu alta de burta...simteam parca panza aia de paianjen imi cuprindea tot bazinul...si nu mai ajungeam acasa...si incepuse sa si ploua...uff. Pana la urma am ajuns acasa, si am luat toate calmantele din dotare...mi-a trecut cam in 2-3 ore, timp in care fata mea ma tot intreba ce ei mami in stilul ei caracteristic...se misca burta mea ca valurile marii. Recnosc ca m-am speriat rau, mai ales ca mai am inca o doza de injectie de facut, insa cu tot respectul nu mai fac la tanti aia, si parca oricat megeam pe strada, ma simteam ca si cand as sta pe loc...nu mai ajungeam o data acasa, eram foarte derutata si agitata. Seara ma suna EG ca si ei i-a fot rau azi, ca s-a dus la spital in Slobozia si i-a bagat Gynipral perfuzie, avea contractii la 5 min...sa fii fost azi ceva in atmosfera special pt gravide??
Vineri am stat numai in pat si am pregatit planul de bataie pt curatenia generala ce urmeaza sa o facem inainte sa vina voinicica, si sa facem cateva mutari prin casa ca sa-i pregatim si ei locul de onoare.
Sambata (06 Martie) am fost in vizita la A si A, ca tot si-au cumparat masa si scaune :) si am mancat mancare gatita de ei...ceea ce este o onoare...fara sa-i jignesc, ci din con
tra. Le-am luat cadou de casa noua (A de-abia s-a mutat acolo de putina vreme) un mixer iar de martisor...ceva ce sper sa-i faca placere...are legatura cu una din pasiunile mele :)Trebuie sa-i laud si pe A si pe A pt ca au gatit exempla, desi ne cerem scuze ca am intarziat si ne-au asteptat cu mancarea pe masa :( Ne-am simtit foarte bine, ca si cum toata ziua ne-a fost dedicata in intregime...si-au cumparat si oale pt mancare...nu aveau :) Dupa o masa copioasa burtica mea arata ca in poza alaturata...am atins deja 59 kg.
Duminica am plecat la Biserica Icoanei sa vorbim pt botez, si dupa planuiam sa mergem la restauran sa-l vada si Mihai, si sa luam pranzul acolo. Insa la biserisa se desfasurau anumite activitati care ne-au impiedicat sa ne intalnim cu preotul, asa ca am renuntat si la restaurant ca nu ne era inca foame, si am sfarsit la mama acasa :) restul e can can.
Am uitat sa mentionez, este si A (nasa noastra de cununie) insarcinata...are cateva saptamani. Din pacate, ea experimenteaza din greu greturile matinale cat si statul cu capul in wc...pe la 12-14 saptamani o sa treaca si asta, dar mai are pana atunci.
Saptamana a 32-a
Luni (09 Martie), desi aveam durerei ca la ciclu, si simtem o amorteal in bazin cat si in piciaore, cu tot tratatamentul luat, am facut macinici, care nu s-au dovedit a fii pe plaul sotului meu...no comment. Oricum, usor...atat cat oi putea, m-am apucat de curatenie generala. Am impartit taskurile cu Mihai, si m-am apucat de treba, desi Mihai ma cearata seara cand ajunge acasa si vede ca am mai facut ceva...poate influenteza si asta cumva...dar nu mai pot sa stau fara sa fac nimic...innebunesc.
Marti situatia s-a repetetat...wtf?? Numai ca mai rau...toata ziua am avut aceeasi amorteala in bazin si picioare, desi am luat tratamentul exact cum mi-a zis Dascalu...iar seara am experimentat primele contractii adevarate (pana in acest moment, cele adevarate vor fi cele din timpul travaliului), nu durerile avute in mod normal pana atunci (constante si regulate). Am avut seara 2 contractii, la interval cam de 15 min, au durat max 5 secunde, insa am simtit efectiv cresterea in intensitate, punctul maxim, si apoi relaxarea uterului. In tot acest timp, burtica mea era tare ca piatra, si parca le percepeam altfel decat pana acum...m-am cam speriat...sper sa nu se mai repete curand.
Miercuri nu am miscat din pat, doar la baie si la masa, atat. Seara a venit si mama pe la mine, a tinut mana pe burtica si a simtit-o pe pitica dansand pe acolo...era foarte incantata. Aoleu...maine vine injectia...help...ma gandesc sa nu o mai fac....ce sa fac?? Mihai zice sa o fac..ca o fac pt bebe...normal ca nu el isi ia acul in fund...pana la urma m-am decis sa o fa...o sa sufar cateva minute, si gata.
Asa ca Joi (12 Martie) m-am dus curajoasa la CMU pt ultima doza de Dexometazona. M-am bucurat cand am vazut ca era o asistenta care imi mai facuse aceeasi injectie cateva saptamani in urma, asa ca mi-a mai crescut nitel inima la loc. A fost...ok...macar nu am plans, dar de usurat tot a usurat ca draq, si mi-au trebuit cam 10 min dupa sa mi se dezamorteasca piciorul si sa pot calca in el. Pana la urma am plecat schipotand, am mai facut niste cumparaturi...pana am ajuns acasa imi trecuse deja. Seara, am profitat de faptul ca Mihai a venit mai tarziu acasa, si i-am citit voinicelei 2 povesti- mi-a mai adus si soacra-mea 2 cartii cu povesti groase cat o caramida, asa ca avem de unde diversifica. La inceput, cand incep sa citesc, o simt cum incepe si se agita prin burtica, dupa care se linisteste...problema apare de-abia cand ma opresc din citit, ca atunci fata devine nervoasa, si mai vea sa o auda pe mami facand ca balaurul, regele azurpitor sau alte personaje de poveste. Ca deja m-am specializat, citesc pe mai multe voci si cu intonatie...Mihai inca rade de mine.
Am "devorat" Ines a sufletului meu de Allende in 2 zile...nu stiu de unde gaseste femeia asta energia si cuvintele de a scrie asa frumos...acum ca am terminat-o, imi vine sa o iau de la capat...ca orice carte a ei de altfel.
Vineri m-am trezit pe la 04:30 si nu am mai putit dormi, asa ca pe la 07 dimineata luam micul dejun...apoi am dormit ca un prunc pana la 12...rusinica.
Nu stiu daca v-am mai zis, daca ma repet, imi cer scuze. O simt altfel pe pitica in burtica. Miscarile ii sunt din ce in ce mai puternice, desi nu se misca prea mult ca pozitie. Sta cu capul in jos, gata de lansare, si cu poponetul ba in stanga, ba in dreapta burticii mele si picoarele le intinde spre dreapta, respectiv stanga mea. Deja e foarte buna prietena cu vezica mea, la cea mai mica atingere trebuie sa ma prezint la buda, ca altfel...si intre timp, intr-una din seri a facut cunostinta si cu rinichiul meu stang....am crezut ca mi-a tras cineva un pumn in mijloc...deh...o sa mai gaseasca ea si alte jucarii pe acolo. Numai ca avem o problema majora cu somnul...nu vrea decat ca eu sa stau pe spate...ceea ce ma omoara la coloana, mai ales ca eu am probleme cu anumite vertebre in zona lombara. Cand ma asez intr-o parte, nu conteaza care, incepe si-si manifesta nemultumirea...asa cum stie ea mai bine...nu stiu cum naiba face noaptea, ca mereu ma trezesc numai pe spate, si evident cu coloana paralizata...mult a trecut...putin a ramas.
Sambata, Mihai a plecat la ski cu Andrei, asa ca eu am invatat la ANEVAR, ca m-am programat luni pt examen...dupa care ma apuc de ACCA...yupi :( In rest in weekend am mai fost la Metro de am cumparat scutece pt voinicica si servetele pt fundulet...o sa ne sparga la bani scutecele...asta e...confortul si timpul dat in loc de spalat scutece de bumbac si murdarit tot in jur. Am fost si la Ikea si ne-am luat mult asteptata comoda cu sertare, nu chiar ce am vrut, dar aveam nevoie de un "sifonier" pt hainele piticei, asa ca am ales cea mai buna varianta, plus ca ulterior poate fi folosita si ca masa de infasat, pot sa pun salteluta de infasat pe ea. Am scapat de asemenea de frigider si masina de spalat...nu pot decat sa ma bucur...e atata loc acum in casa :)
Saptamana a 33-a
Nu stiu cum, dar Luni (16 Martie) cantarul imi arata 59.9-60 kg, deci putem considera ca pana acum m-am ingrasat 7 kg, iar circumferinta burticii a crescut si ea la 92 cm. Oricum arata putin altfel, acum e ca un balon, mi-a mai crescut si partea de deasupra buricului pana la coaste...ca deh fata mea isi face loc pe unde poate. Cand ma intind pe spate, tot balonul se "concentreaza" sub buric...asta cat o sa mai pot sta pe spate. De asemenea respir mult mai greu decat inainte, parca un ciclu normal de inspirare-expirare nu-mi da suficient aer, si atunci trebuie sa respir mai adanc, dar obosesc...cred ca apasa pe plamani uterul si stomacul care s-a ridicat sus de tot, sub coaste. Dimineata cand ma trezesc am stari de voma, si simt sucul gastric cum imi vine pe gat in gura; la fel este si cand mananc, daca dupa aceea ma asez in pat, imi vine mancarea inapoi in gura...si toate astea doar pt ca a crescut uterul si pitica mea...pe mine ma uimeste cum se adapteaza organismul la toate schimbarile din timpul sarcinii.
Am fost sa dau ex la ANEVAR si am facut 13 p din min 14...deci am picat...ma mai duc Miercuri o data. Ideea e ca eu aveam o carte de la C dupa care am invatat, si nu au fost intrebari nici jumate din aia, au fost din toate standardele...ceea ce ma obliga acum sa citesc cartea de standarde...are 480 pagini :(
Luni noaptea am visat-o pe voinicica, se facea ca isi lipise manutele de burtica mea, si eu le vedeam si o mangaiam in palma practic pe burta mea, si ea desfacea si strabgea pumnul...pt mine a fost emotionant...Mihai radea dea mine dimineata.
Ah...am uitat sa mentionez...am devenit Star Trek addicted...ma uit cu Mihai in fiecare seara...si chiar am plans la un episod...am luat-o razna...stiu.
Asa ca Marti si Miercuri m-am "delectat" cu standarele ANEVAR, iar Joi dimineata m-am dus sa dau examenul...am facut 18 puncte din max 20...si cand sa intreb si eu cand pot sa-mi iau diploma, mi se zice ca este in discutie ca pt anul asta sa se introduca mai multe ore de practica, inca se discuta...deci este posibil sa nu fie suficient numai trecerea acestui examen, ci si munca de seminar...cand am auzit...ce sa mai zic, cica sa mai sun prin Iunie sa mai vad care e treaba. Am avut parte si de ceva peripetii...ca sa fie mai antrenant: imi daduse C user-ul si parola ei de la ANEVAR, ca in timp ce dau examenul sa ma pot loga si sa caut direct in documentul electronic ce aveam nevoie, desi imi facusem si eu niste notite, dar nu stiam daca sunt suficente...sau adeverit a fii. Si dupa ce incep testul si raspund la cateva intrebari, ma gandesc sa ma inregistrez si pe standarde, si tastez voioasa user name si parola, dau log in, si mi se blocheaza si pagina de standarde si cea cu testul...fuck...am stat asa vreun minut, ceea ce este ff mult, avand in vedere ca dupa 20 min mi se inchidea testul automat. Pana la urma se incarca si pdf-ul cu standrade, si cand sa dau Find...nu gasesc butonul, si Ctrl+F nu mergea...fuck again...am sfarsit prin a inchide standardele si a reciti intrebarea si da raspunsul corect...atat cat ma ducea mintea...si se pare ca m-a dus. De mentionat ca nu am mai luat Diazepamul inainte, l-am luat dupa test, desi m-au chinuit nitel durerile de burta.
Joi (19 Martie), dupa examen, m-am dus la Bistro Philippe si am aranjat detaliile pt botez: 31 Mai, orele 15-19 (la 14 avem programat deja la Biserica Icoanei), 2 feluri de mancare+ tort...in jur de 30 de persoane. Acum am inceput sa ma uit de poze pt tort, invitatii...si altele. Sunt mai linistita oricum ca am rezolvat partea cu biserica si restaurantul.
Tot Joi, seara, la 19:30 ne-am dus la echo, la Petrache. Evident ca era intarziere...din nou...de 40 de min; deja Mihai se distreaza pe tema asta, nu am intrat niciodata la timp, si mai eram si ultima ei pacienta. Concluzie: pitica are 33 s si 4 zile, exact cat trebuia sa aiba si dupa scoteala mea, insa are doar 1,985 g (+/- 285 g), ceea ce corespunde pt 32 s...deci este nitel mai slabuta; pe creier, inima si talpite, nu mai are nimic; DPN 26.04-02.05.2009; colul nu poate fi vizualizat, in schimb placenta pare "suferinda", exista o portiune mai subtire...cica nu ar tb sa-mi fac probleme...de acord, insa a doua zi cand m-am dus la Dascalu la control si a citit despre placenta ce a mentionat Petrache, ma intreba de ce nu am poza, ca sa vada si ea despre ce este vorba...ce sa zic eu??
Vineri (20 Martie) am avut iar o zi plina...s-a resimtit in weekend oboseala si mersul pe jos...am avut febra musculara...pare greu de crezut, dar pt cineva care sta numai in pat sa mearga atata pe jos, este ca o ora de fitness. Dimineata m-am intalnit cu C si am mers impreuna la Kidex...si am intarziat 20 de min...mi-a fost jena rau...ea venise cu ramvaiul 41 si ajunsese la timp, iar eu cu masina am inatrziat (postare separata). Apoi dupa nu eram inca hoarata daca sa ma duc la Sanador sau sa ma duc la bunici (era ziua de nastere a lu' mamae si implineau si nu stiu cati ani de casnicie) si brusc a inceput sa ploua, apoi sa ninga, cat eram in fata la Sofitel, la semafor, pe la ora 15. Sunasem deja la Sanador sa intreb dc sunt intarzieri la Dasclau si mi-au zis ca ea nu venise inca, desi tb sa vina de la ora 14, dar sa vin pe la 16, ca e ok (eu avand programare la 15:45). Asa ca atunci cand am vzut vremea de afara, m-am hotarat sa ma duc direct la Sanador, ca se aglomera traficul...bad move. Cum ajung la receptie, fata de acolo tocmai vorbea cu asistenta din cabinet, ca Dascalu inca nu venise, si sa ma sune pe mobil sa-mi zica sa vin mai tarziu...zic...pai sunt deja aici...am intrat pe la 17:30 inauntru. Concluzie: col scurtat si inchis; mi-a explicat ca din punctul ei de vedere nu conteaza ca voinicica este mai slabuta, atata timp cat se dezvolta neurologic si echografic normal, desi eu am insitat mult pe acest aspect; s-a suparat ca vroia poza cu placenta sa vada si ea ce este acolo; continui trata si raman in continuare cu amenintare de avort; trec si pe la Uscatescu zilele urmatoare sa-mi vada ultima echo si o sun dupa, e posibil sa-mi recomande Clexane, insa ea nu crede, si din punctul ei de vedere e multumita ca am ajuns cu sarcina pana aici, dat fiind conditia mea, si ca oricand nasc de acum incolo ea este multumita; revin la control pe 02 Aprilie. Vestea proasta este ca pleaca cateva zile de Paste, dar ma lasa in grija altcuiva...ma gandesc serios sa o rog sa ma interneze in saptamana de dinainte de Paste si sa-mi scoata firul, si vedem cand se declanseaza nasterea...oricum la cum m-am simtit zilele aste nu cred ca ajung la 40 s.
Sambata (21 Martie) Mihai a plecat la ski cu A, si inca un coleg. Am profitat de ocazie ca sa dorm toata ziua, oricum nu m-am simtit in stare sa fac mare lucru. Macar sa se mai distreze si Mihaiputin acum, ca dupa ce nasc va fi all mine :)...recnosc ca l-am invidiat putin ca s-a dus iar la ski, si eu nu pot sa ma duc nici pana in parc sa ma plimb sau sa stau pe o banca la soare.
Duminica a platit cu varf si indesat distractia de cu o zi in urma...a mutat prin casa mobila, ca sa pregatim terenul pt voinicica...a muncit toata ziua, era frant, si cu toate astea, tot nu a putut adormi noaptea. Eu nu l-am putut ajuta, am stat numai in pat.
Saptamana a 34-a
Luni (23 Marti) cred ca fost cea mai grea zi de pana acum. M-a durut burta in continuu, toata ziua, am reusit sa adorm de cateva ori pe parcursul zilei, ma simteam extrem de obosita. Cu toate ca am luat tratamentul normal, nu puteam sa stau in picioare deloc, cum ma ridicam, simteam burta cum ma trage in jos, ma durea atat burta cat si jos, si ma intepa in stanga la fiecare pas. De-abia am reusit sa ma duc la baie si sa-mi pun de mancare; dc continui asa si zilele urmatoare o sun pe Dascalu. Maine vroiam sa ma duc la Uscatescu...sa vad cum ajung, ca nu sunt in stare sa conduc, poate mai fac si vreo prostie. Am vb la telefon si cu O (am cunoscut-o in Polizu cand am facut cerclajul) si o intrebam de greutatea fetitei ei, ca si ea avea cerclaj la nastere si a nascut pe 37 s, si i s-a declansat travaliul imediat dupa ce i-a scos firul, si fetita ei era mai slabuta, ca practic o tinea cu firul de cerclaj ca sa mai creasca bebelina ei, si nu a avut contractii niciodata in timpul sarcinii, numai dureri...mi-a mai dat ceva curaj, insa nu prea mult, recunosc, inca mi-e frica...eu cand nasc??
Marti l-am trezit pe Mihai la 07 dimineata si l-am luat cu mine la Uscatescu...nu eram in stare sa conduc masina, plus ca nu puteam sa iau medicamentele pana nu-mi recolta sangele, si riscam prea mult singura...desi mi-a fost mila de el. I-am aratat mai intai ultima echo, inainte sa-mi recolteze sange, si a decis ca nu mai este nevoie de noi investigatii, doar sa stau la pat ca sa nu nasc copilul rece...exact asa s-a exprimat si eu m-am ingrozit pe loc, si mi-a recomandat un alt pumn de medicamente: Tarosin 6 tablete/ zi, Vit C efervervescenta 2g/ zi, Mg+B6 3 tablete/ zi. Dupa, am vortbit si cu Dascalu si i-am povestit ca mi-a fost rau si ce mi-a zis si Uscatescu, si mi-a marit doza de Gynypral la 4/ zi...yupi...dar recunosc ca mi-a trecut. Am revenit si la Diazepam, iau cate 1/2 tableta dimineata si seara, dar incerc sa-l evit pe cat posibil...sa mai reduc doza putin. Mai am inca o presiune (parca ma tine ceva) in partea stanga cand ma incordez, sau cand stau in picioare. Oricum Marti am stat numai in pat...si bine am facut.
Miercuri si Joi mi-a fost mai bine, in afara de acea presiune din partea stanga, in rest a fost destul de ok. M-am apucat sa invat la ACCA, desi ma pot concentra cu greu, din cauza medicamentelor, care dau din cele mai variate efecte secundare. Sper sa reusesc pana la urma. Am inceput sa folosesc Garmastan...vedem rezultatele cand voi incepe sa alaptez. Am terminat de facut si bagajul pt spital; am primit si kitul de recoltare pt celule stem...e ditamai cutia.
Joi am sunat-o pe Dascalu (asa stabilisem de Marti) sa ii zic cum ma simt cu trata actual, si am si intrebat-o referitor la vitaminele pe care trebuia sa la iau, pt ca pe prospectul lor scriau alte dozaje zilnice, asa ca iau Vit C 2g/ zi, Mg forte+B6 1 tableta/ zi si Tarosin 3 tablete/ zi.
In weekend am auvut contractii...la un moment dat am crezut ca mi s-a rupt si apa. Ideea e ca nu erau dureroase, insa vedeam burta cum se umfla si se intareste, si simteam presiunea in burtica, si erau la cateva minute. La meciul de fotbal al nationalei, a doua repriza am "jucat-o" si eu alaturi de tricolori...eu am jucat mai bine decat ei.
Am incheiat saptamana cu 60.6 kg (maximul atins in decursul saptamanii) si burtica de 92 cm.
Saptamana a 35-a
Saptamana a decurs fara incidente majore, daca exceptam prietenia piticei noastre cu vezica mea urinara si drumurile dese pana la baie, cat si durerile de spate pe care am inceput sa le simt noaptea. A inceput sa nu se mai miste asa tare, probabil ca nu mai are spatiu asa mult ca inainte, o simt altfel acum.
Joi (02 Aprilie) am fost la Dascalu, aveam programare la 17:30. M-am dus cu un taxi, ca nu eram capabila sa mer pe jos si nici sa conduc, si am ajuns chiar putin mai devreme. Asteptand la receptie sa anunt ca am sosit, o vad pe Dascalu ca iese din cabinet grabita si imbracata, si fuge pe scari in jos...se ducea la o nastere in Polizu, si eu eram urmatoarea pacienta care trebuia sa intre in cabinet...si intram exact la timp :( asta e...am asteptat cam o ora. Mi-a luat culturi, iar concluzia consultatiei: ea pleaca in perioada 10-23 Aprilie, asa ca m-a lasat in grija la dr Ciuvica, mi-a dat cartea ei de vizita; colul este lung si inchis- culmea e ca l-am avut scurt toata sarcina, si eram convinsa ca este si deschis acum...uite ca nu e; fat prezentatie craniana, viu, 142 bpm; fac echo la Petrache si consult la Ciuvica pe 16 Aprilie; mi-a marit doza de Gynipral la 6/ zi- aici m-am simtit oarecum folosita, pt ca asa se asigura ca ma duce pana la termen, si ma asista ea la nastere, ca dc nu era plecata atata timp, si chiar in perioada asta, sunt convinsa ca nu-mi dadea atata...recunosc ca si eu ma simt mai in siguranta cu ea langa mine la nastere, acum vedem cand vrea sa vina pitica; poate asista Mihai la nastere.
Sambata (04 Aprilie) l-am rugat pe Mihai sa ma duca in parc sa vad si sa adulmec culorile si parfumul primaverii. Radea de mine, ca dupa ma duce direct la Urgente. A fost frumos...cald, soare, am stat pe paturica intinsa, cat timp Mihai si-a facut damblaua cu panoramele; am mers doar pana la masina si inapoi, si Marti aveam febra musculara la picioare...deh.
Am incheiat saptamana cu 61 kg (deci m-am ingrasat 8 kg de la inceputul sarcinii pana acum) si burtica de 92 cm.
Saptamana a 36-a
Marti (07 Aprilie) am sunat-o pe Dascalu (asa stabilisem de la ultima consultatie) sa ma laud ca iau 5 Gynipral/ zi si nu mai simt nimic, adica nu mai am nici o contractie...ea imi zice ca la nevoie pot sa iau si 7/ zi...sper sa nu apuc nevoia aia, desi ea insista sa iau 6/ zi. Practic iau la 4h, insa fara sa ma trezesc sa iau doza de noapte. Nici tremuratul si palpitatiile nu mai sunt la fel de intense...de fapt sunt continue, ca pana sa apuc sa-mi treaca efectul de la o pastila, vine vremea sa o iau pe urmatoarea. Marti dupa-amiaza a nascut si M, sora E, o fetita de 3000g...macar a nascut cu Dascalu.
Miercuri (08 Aprilie) a venit nevoia...toata ziua m-a durut burta si simteam bazinul amortit, inclusiv picioarele. De fapt inca de noaptea m-am trezit sa iau "doza", si asa am continuat si zilele urmatoare, plus ca Miercuri m-am tratat si cu 1/2 Diazepam. De atunci sunt pe 6 Gynipral/ zi...numai sa mai gaseasca Mihai la farmacie, ca de obicei cumpara ultimele cutii. Probabil ca va ceda in curand organismul, pt ca am ajuns in 4 saptamani de la 3 tablete/ zi la 7...ceea ce ma ingrijoreaza. Continui sa ma "chinui" sa invat la ACCA...desi merge greu de tot, nu pot sa ma concentrez mai deloc.
In weekend s-a dus Mihai sa ia rezultatul la culturile din col...si surpriza: pozitiv, cu klebsiella. Asa ca ii dau sms lu' Dascalu si pt ca nu imi raspunde, o sun pe Ciuvica, care imi zice sa iau Zinat si sa vin luni la Polizu sa-mi dea niste ovule sa pun. Intre timp imi raspunde si Dascalu, sa pun Betadine seara si sa iau Ciprinol 500 mg 1 tableta/ 12 ore. Pana la urma aleg sa iau Ciprinol- dupa ce vb si cu medicul pediatru a lui voinicica si sa pun Betadine, care ma ustura ca draq.
Saptamana a 37-a
Luni dimineata m-am prezentat la Polizu, unde Ciuvica mi-a dat reteta pt ovule pe baza de gentamicina, pe care a umblat Mihai la nu stiu cate farmacii sa le faca, si nu gasea ba o substanta, ba alta. Pana la urma a gasit la farmacia Dumsil, langa mama acasa :) si am continuat cu ovulele alea. Intre timp am ajuns la 7 Gynipral/ zi...de nevoie.
Joi (16 Aprilie) m-am dus la echo, la Petrache, de data asta fara Mihai, nu a putut sa vina. Ca de obicei cand fac echo singura, apar probleme: placenta este iar plina de cheaguri- si o este posibil sa ajung la cezariana, zice Petrache; voinicica nu am mai crescut in ultimele 4 saptamani, a ramas in ura cu 3 saptamani si are 2350 g. Asa ca lipsita de orice speranta astept sa intru la Ciuvica sa vada echo. Cand a vazut echo, s-a dus la Petrache personal sa discute situatia mea, pt ca se punea problema sa o scot pe pitica, pt ca nu asimila, si daca sa o astept pe Dascalu sau nu. Concluzia a fost: col inchis, rezista pana vine Dascalu, si o astept pe ea sa vedem ce facem mai departe si cand mai ales. Nu mai tin cont de varsta echografica, pt ca acum era de doar 35 saptamani, cu DPN 20.05, ceea ce insemna sa tin sarcina 10 luni :)
La recomadarea lui Ciuvica, am inceput sa raresc Gynipralul, chiar daca am contractii...culmea e ca nu mai am. Asa ca iau cate 3 zile o doza, apoi mai scad o tableta...si tot asa.
Saptamana a 38-a
Am terminat tratamentul, iar Miercuri (22 Aprilie) seara am incercat sa vorbesc pe sms cu Dascalu, in speranta sa-i povestesc cum e situatia acum, si poate ma interneaza a doua zi sa nasc; insa nu ajunsese inca in tara, asa ca am renuntat...mai bine...aveam sa aflu peste 2 zile.
Ca sa fiu sigura de analiza din col, am decis sa mai fac o cultura Joi (23 Aprilie) la CMU. Cand mi-a recoltat, asistenta mi-a zis ca, colul este pregatit pt nastere...eu am sarit imediat...da? ca e moale si coborat...yupi.
Apoi Vineri (24 Aprilie) la Dascalu, mi-a recoltat si ea, urmand sa mi se recolteze si in Polizu...din 3 analize trebuie sa aflu daca am sau nu inca klebsiella. Ajung la Dascalu- stia tot despre mine de la Ciuvica, ceea ce m-a bucurat tare. Imi povestea ca, cu o zi inainte nu a ajuns deloc la Sanador pt ca a avut nasteri toata ziua la Polizu...eu mai lipseam...pai stiti de-aia va sunasem Marti...sa nasc si eu. Asa ca dascalu imi zice sa termin de tot cu Gynipralul pana Duminica, iar Marti (28 Aprilie) sa vin la spital sa ma interneze sa nasc.
Saptamana a 39-a
Am tot asteptat poate nasc peste weekend sau luni, dar nimic. Duminica noaptea imi daduse si EG sms ca e in sala de nasteri...a nascut luni dimineata. Marti (28 Aprilie) m-am trezit dimineata si m-am pregatit de plecare. M-a dus Mihai cu masina, a stat putin cu mine la spital, pana m-a internat, dupa care s-a dus la servici...avea sa aiba o zi plina- el nu stia asta inca- nici eu de altfel.
Cum asteptam eu in sala de la parter sa dau de Dascalu- ca nu raspundea la telefon, si asteptam de ceva vreme si ma durea burta, m-am intins pe spate pe banca sa nu mai presez pe col. Pana a venit o infirmiera sa ma intrebe daca mi-e rau, i-am povestit ca astept dr sa ma interneze sa nasc...pai hai la internari, te ducem in sala, si te gaseste dr acolo...ok. Asa ca ma duc sa ma internez, insa pe ce etaj? Eu zic ca pe 2, unde am fost si data trecuta, ca tb sa fac analize...vorbesc cu Dascalu intre timp si zice sa ma internez direct la sala de nasteri, nu la rezerva...ups...adica nasc...pai cam da. Asa ca pe la ora 11 ajung la etajul 2, la sala de nasteri, putin speriata...la 17:25 o nascusem pe Ilinca cu zambetul pe buze- eu, nu ea (postare separata). Inainte sa nasc aveam 63 kg si burtica 94 cm.
Am nascut la 40 de saptamani si 2 zile- DPN UCM era 26.04.2009, insa dupa penultima echo la39 de saptamani.
Mituri si adevaruri distruse in sarcina:
- fiecare sarcina e unica in felul ei, nu trebuie sa simti tot ce scrie in carti;
- nu am vomat deloc in timpul sarcinii, am avut doar greturi;
- nu conteaza cat se ingrasa mama, copilul asimileaza cat poate si cat are nevoie;
- nu am avut linia negra;
- nu am avut arsuri la stomac cand i-a crescut parul piticei- si slava domnului era plina de par cand am nascut-o;
- nu toate medicamentele afecteaza fatul- am luat destule in sarcina si Ilinca nu are nimic.
Postări
4 comentarii:
Buna Andreea,
Ma numesc Alexandra si sunt o graviduta in saptamana 7-a, disperata pt ca am infectie urinara cu klebsiella. O descoperisem cu cateva zile inainte sa aflu ca sunt insarcinata...am tratat dupa antibiograma cu augmentin, timp de 10 zile si nu a trecut. Acum mi s-a prescris tratament cu Ceftriaxon injectabil, timp de 10 zile, cate 2 pe zi. Ma tem sa nu fie afectat copilul de infectie sau de antibiotic...M-am bucurat foarte tare cand am gasit blogul tau si am citit toata epopeea sarcinii tale...m-a linistit putin, mai ales ca ziceai ca ai facut multe tratamente si bebe a fost ok. Vroiam sa te intreb daca tu ai avut si infectie urinara cu klebsiella (eu am doar inf. urinara, in col nu am).
Iti multumesc mult pentru raspuns si astept cu nerabdare!
Va doresc multa sanatate!
Buna Alexandra, felicitari pentru sarcina si bucura-te de fiecare moment, e tare frumos. Eu ma gandesc acum daca am avut sau nu pana la urma infectie cu klebsiella pe col, pentru ca facusem inainte sa nasc analize la 3 laboratoare diferite, din care unul era pozitiv, si 2 negative. Am avut initial infectie urinara, care s-a rezolvat, si ulterior infectie pe col. Fetita mea a facut si ea analize in maternitate si i le-am repetat si eu dupa. Si dupa ce am nascut am repetat culturile din col la Sanador (unde a iesit pozitiva iar cu Klebisella) si Cantacuzino (negativa). Am discutat cu dr mea, si a zis ca luam de bun rezultatul de la Cantacuzino, mai ales ca mai aveam rezultatele de dinainte sa nasc negative. De ce iesea mereu la Sanador pozitiv?- posibil ca laboratorul ei sa aiba reactivii mai sensibili la klebsiella, iar eu sa o am in organism. Pana la urma, cum ai zis si tu, fetita nu a avut absolut nimic, am luat medicamentele la recomandarea medicului care imi urmarea sarcina, si m-am consultat si cu pediatra fetitei. Recomandarea mea ar fi sa-ti faci la mai multe laboratoare analizele, am inteles ca cei de la Cantacuzino ar fi cei mai buni.
Sanatate multa!
Andreea.
Buna Andreea:)
Am gasit total la intamplare blogul tau, si am ramas total uimita ca eu acum sunt fix in aceeasi perioada ca si tine acum 2 ani:) Am inceput sa devin curioasa si citind mai departe, cand am vazut ca seamana atat sangerarile nazale, vizionarile de case si kg noastre:) Plus faptul ca si noi vom avea tot o fetita, pe langa baietelul de 2 ani si 8 luni:) Am citit cu interes totul, ultimul meu DPN este fix 05.05, insa fetita e mai mare cu 9 zile. Din pacate am o sarcina grea, cu contractii multe si sa vedem cat voi reusi sa o tin. Insa am tinut sa-ti scriu, mi se pare tare dragut ca ai reusit sa-ti exprimi sentimentele si intamplarile in acest mod. Si tocmai ce am citit intamplarea cu gemenii...sper ca acum te simti bine, si chiar dk orice copil care va veni nu ii va inlocui, sa stii ca ai doi ingerasi care te vor veghea mereu. Eu iti urez si bebe 2 pe langa frumoasa Ilinca, si sa va bucurati cu totii de o viata frumoasa si sanaotasa!
Neata Ioana, multumesc frumos pentru mesaj. Din pacate stiu ca nu este usor sa duci o sarcina la bun sfarsit si nici nu poate fi o treaba usoara uneori sa ramai insarcinata. M-am apucat de scris pentru ca steteam toata ziua in pat si simteam ca innebunesc (toata lumea era la work iar eu ma plimbam de la un capat la altul al patului; si uite asa a luat nastere blogul, a crscut o data cu Ilinca :) ). Iti doresc multa sanatate si ai grija de tine si de bebei. Numai bine.
Andreea.
Trimiteţi un comentariu