sâmbătă, 23 iulie 2011

Pateu de ficat de casa

Ingrediente:

600 g ficatei de pui
2 cepe mari
6 catei de usturoi
sare, piper dupa gust
250 ml vin alb
2 linguri unt
2 lg ulei
aprox 100 ml lapte dulce

Se spala ficateii si se toaca bucati mici. Se curata ceapa si se taie solzisori. Se calesc ficateii si ceapa in ulei. Se potriveste de sare si piper dupa gust. Se adauga apoi vinul alb si usturoiul tocat marunt, si se lasa sa fiarba pana se evapora si se caramelizeaza usor ficateii. 
Se pun ficateii, ceapa si usturoiul in blender, se adauga untul si laptele (poate varia cantitatea, depinde cat de fluid se doreste pateul). 
Se serveste ca apertiv.

Pofta buna!

joi, 21 iulie 2011

Mangaieri straine de Ian McEwan

Am continuat seria McEwan cu Mangaieri straine. Cartea m-a socat, atat pe parcursul povestirii, cat mai ales la final. M-au impresionat detaliile, tonul dur al povestirii, suspansul care tine de la inceput pana la sfarsit, povestea in totalitatea ei. 
Povestea lui Colin si a lui Mary poate fi povestea oricarui cuplu plecat in vacanta si care in incercarea de a se redescoperi, ia parte la fanteziile erotice si violente ale unui necunoscut.

Lectura placuta!

marți, 19 iulie 2011

Cartofi cu rozmarin

Ingredinte:
 
1 kg cartofi
aprox 1 lg rozmarin tocat
3 lg ulei
4 catei de usturoi
sare, piper
hartie pentru copt sau o tava anti-aderenta

Se curata cartofii de coaja si se taie bucati. Se pun la fiert intr-o oala cu apa si sare. In momentul in care incep sa dea in clocot, se iau de pe foc si se scurg de apa intr-o sita.
Se aseaza cartofii intr-o tava anti-aderenta sau intr-o tava de aragaz pe care am asezat in prealabil o hartie de copt. Se adauga uleiul, rozmarinul, sare si piper dupa gust., cat si usturoiul tocat marunt Se amesteca cu o lingura astfel incat sa fie condimentati toti cartofii, si sa fie distribuiti uniform in tava intr-un singur strat (daca stau suprapusi nu mai devin crocanti). Se coc in cuptorul incins la 220 grade timp de 30 min. Dupa cca 15 min se amesteca putin cu o lingura sa se uniformizeze.
Cartofii ies astfel crocanti la exterior si moi in interior.

Pofta buna!

luni, 18 iulie 2011

Imparateasa Orhidee de Anchee Min

Recunosc ca am cumparat Imparateasa Orhidee pentru ca m-a atras titlul, nu stiam despre ce este vorba. Insa m-a captivat inca de la inceput. Cartea este despre o viitoarea imparateasa a Chinei, iar povestea incepe inca de cand era copil. Detaliile m-au fascinat, cat si povestea in sine. Cand ma gandesc la palatele imperiale si la viata de dincolo de zidurile acestora, ma gandesc numai la lucruri frumoase, nu la intrigi si dusmanii, lupte intre sotiile regelui si altele asemenea. M-a amuzat sa aflu ca imparateasa mergea la toaleta cu slujitoarele dupa ea, care trebuiau sa curete rahatul imparatesc, ca eunucilor li se inapoi penisul inainte de moarte, pentru intregirea trupului, cat si cum isi alegea imparatul sotiile si ce relatie de "prietenie" aveau acestea. Finalul cartii este oarecum previzibil, insa partea interesanta este cum se ajunge acolo. Va recomand cartea cu mare caldura.
Lectura placuta!

vineri, 15 iulie 2011

Spre Zurich- preview

Dupa o pauza de cateva luni, am reusit sa mai gasesc putin timp sa scriu din nou. Sa nu credeti ca am stat degeaba in tot acest timp...deloc. M-am intors la work, Ilinca a mers la gradi, s-a imbolnavit, am revenit acasa, am schimbat jobul, s-a pensionat mama, si acum ne pregatim sa ne mutam la Zurich. Am depasit momentul cautarii apartamentului perfect, acum alegem mobila si incheiem asigurari :)
Ne-am hotarat sa incercam sa plecam afara din tara si sa locuim in alta parte pentru moment. Am decis asta cam pe la inceputul anului 2011. Totul s-a intamplat foarte incet, si de-abia din 1 Iulie Mihai s-a muta in noul nostru apartament din Stafa, langa Zurich.
Doar Mihai a primit o oferta de munca in Zurich, eu nu am reusit sa obtin nici macar un interviu, insa dupa ce voi obtine permisul de munca, voi relua cautarile (initial mi s-a spus ca nu am nici o sansa sa obtin un job in Elvetia pentru simplul fapt ca sunt Romanca- foarte demoralizant). Asa ca la sfarsitul lui Mai, Mihai a plecat la Zurich, urmand ca eu si Ilinca sa plecam dupa ce va gasi un apartament mai mare. Initial si-a gasit un short term rent, intr-un apartament foarte dragut din Pfaffikon, timp in care cauta o locuinta permananenta (in Elvetia contractele de inchiriere se fac pe cel putin 1 an). Apartamentul din Stafa este superb, are 4 camere imense, vedere la lac, bucataria echipata high tech, si este intr-o zona foarte linistita. In spatele blocului este un mic helesteu cu pesti aurii, iar in fata un loc de joaca pentru copii. Cand am ales dormitorul Ilincai, balta cu pesti a fost decisiva :)
In aproximativ 5 min de mers pe jos ajungi in padurea din spatle blocului, unde poti admira orasul de sus (padurea este amplasata pe un mic deal) si te poti "incarca" cu natura stand pe o banca langa o cascada, mancand zmeura si fragute sau pur si simplu ascultand pasarelele cum ciripesc.
In weekendul 25-26 iunie, am fost si eu sa vad locul. Am ramas foarte placut impresionata de tot ce am vazut. Cu siguranta au si lucruri rele, ca de exemplu faptul ca sunt foarte rigizi si au o parerea proasta in general despre Romania, dar cred ca m-as putea obisnui usor cu:
  • laptele din magazin cu gust de lapte de vaca de la tara
  • sistemul de reciclare foarte bine pus la punct
  • pajisti verzi si intinse pe care ai voie sa te asezi
  • lacuri si barcute cu panze
  • linistea din provincie si casutele minunate
  • corectitudinea oamenilor
  • chocolaterii la tot pasul
  • varietatea de produse bio disponibila in toate magazinele, si la preturi acceptabile
  • stradute de shopping sau restaurante
  • aspectul antic al orasului si aglomeratia din centrul vechi
  • trenul care ajunge la ora fixa, fara intarzieri si care face legatura cu orice loc greu accesibil
  • biroul de obiecte pierdute, unde daca ai pierdut ceva (ca de aceea se numeste asa) ii contactezi si in cele mai multe cazuri gasesti la ei ce ai pierdut
  • mersul pe bicicleta ca mijloc de transport, si multe altele.
Oricum am revenit in tara foarte entuziasta si fericita, pana am ajuns in Aeroportul Otopeni, si am mers la biroul de informatii sa intreb unde are statia lina RATB express 783, care ajungea in centrul Bucurestiului. Raspunsul a fost: incercati afara in parcare. Nu exista panouri in aeroport care sa te ghideze catre statia cu pricina; intr-un final am gasit-o. Langa statie este amplasata si o ghereta de bilete, unde o doamna imi tot explica ca nu pot cumpara un singur bilet, trebuie sa achit contravaloarea cardului magnetic (3.5 ron) cat si pretul a doua calatorii (7 ron amandoua). Dar eu nu am nevoie decat de o singura calatorie...solutia propusa de dumneai era sa dau cartela ulterior altcuiva. Nu ne-am inteles, si am sfarsit cu plasticul in geanta. Autobuzul cu pricina avea gps si ne anunta la fiecare statie cate minute mai are pana in centru. La un moment dat se blocase la 14 min pana la Unirii, pentru ca era foarte aglomerat pe DN1 si statea mai mult decat sa mearga. Situatia m-a facut sa ma amuz, pentru ca in Elvetia ajungeam la aeroport cu 2 trenuri, si veneau unul dupa celalalt, nu trebuia sa astept leagtura care ajungea la aeroport, ma astepta ea pe mine, si nici nu era aer conditionat in autobuz, desi afara era un numar de grade dublu fata de Zurich (38 fata de 20).

Acum impachetam si ne pregatim de plecare. Pe 23 Iulie avem avionul ce ne va duce spre o mare aventura, o noua casa si speram noi, un alt stil de viata. Ilinca este foarte incantata si ma ajuta (in felul ei stangaci) sa impachetez, sau mai bine zis sa nu mai stiu unde ce am pus.
Sa ne tineti pumnii stransi.
Va pupam cu drag, si voi reveni cu noi vesti, cat si cu un nou blog despre viata din Zurich.
 

Retete si povesti Copyright © 2009 Cookiez is Designed by Ipietoon for Free Blogger Template