duminică, 8 februarie 2009

Curs puericultura

Dupa multe incercari din partea celor de RAA (Fundatia Roamian Angel Appeal) sa ne programeze la cursul de puericultura din cadrul programului First Bebe, am reusit pana la urma sa gasim o perioada propice pentru toata lumea. Fata de acolo ma suna de ex Lunea sa ne ceara sa venim Miercuri in aceeasi saptamana la primul curs, ceea ce era imposibil, mai ales ca trebuia sa anunte si Mihai la serviciu, pt ca trebuia sa sa invoiasca, cursurile incepand la 17:30, si durand teoretic in jur de 3 ore (mai mult sau mai putin).
Asa ca ne-am hotarat sa mergem pe la mijlocul lui Ianuarie 2009. Cursul consta in 3 intalniri (initial erau 4, au scos cursul de legislatie), dupa care taticului i se elibera certificatul de absolvire al cursului.
Initial cursurile dupa cum am mai spus erau in numar de 4, si includeau si un curs de legislatie, insa din motive financiare, au decis ca toate cursurile sa se plateasca. Noi am apucat sa le facem pe cele 3 gratis, era o promotie sa te inscrii pana la 1 Noiembrie 2008, ceea ce am si facut. Practic noi am fost ultima serie care a benefciat de gratuitate, urmatoarea serie platind 250 RON/ curs (inclusiv partenerul, insa primea si minunatul curs de legislatie).
Cursurile s-au tinut la sediul fundatiei RAA, undeva langa Delea Veche, intr-o mansarda. Personalul era foarte amabil, si ne serveau mereu cu fructe si apa. Aveau expuse o gramada de chestii pt bebe, incepand de la carti, pana la scutece, jucarii...si tot felul.
Eu ajungeam mereu mai devreme, de fapt am ajuns mereu prima, mai putin la ultimul curs. Veneam cu masina, iar Mihai venea separat direct de la metrou. La cel de-al doilea curs am aflat de fapt ca taticul putea sa nu participe la primele 2, ci doar la ultimul pt a primi minunatul certificat de absolvire, dar era deja prea tarziu pt noi. In urma acelui certificat, trebuie sa mearga la medicul de familie al taticului, i se da un fel de examen pt testarea cunostintelor, dupa care dc a luat testul cu brio i se da o adeverinta pe care o depune la HR la serviciu si primeste inca 10 zile libere cand se naste bebe, pe langa cele 5 acordate de stat. La sfarsitul fiecarui curs ne puneau sa le dam feed-back. Mihai era cu pro si contra, tot timpul a fost de parere ca era foarte multa informatie si era greu sa asimilezi atata in cateva ore. Pt mine a fost putin mai usor, pt ca deja stiam majoritatea lucrurilor, dar e bine ca a fost si el, macar a mai aflat cateva lucruri noi.

15.01.2009- Cursul 1. Evolutia sarcinii si pregatirea pt nastere
Dupa cum am mentionat si mai sus, am ajuns prima. Nu stiam exact unde e....ma rog, am avut timp sa arunc o privire imprejur, sa vad biblioteca si materialele de "recuzita", pe Eva insarcinata si neinsarcinata- era un manechin pt exemplificare, sa incerc mingea-scaun...de mult imi doream asta, de fapt imi doresc unsa si pt acasa, ajuta pt intarirea musculaturii spatelui.
Au inceput sa apara si ceilalti participanti, am facut cunostinta...practic asa a inceput cursul, am facut schimb intre noi de locuri aleatoriu, si fiecare isi prezenta sarcina, atat mama cat si tata, iar apoi celalalt spunea ce a auzit de la "partenerul" provizouriu, ca se se verifice daca atat mamicile cat si taticii sunt implicati in procesul in sine si cunosc detaliile sarcinii. La Mihai a fost frumos ca el se plangea de starile mele de comportmanet bruste si tipa cu care vorbe el zicea ca si ea face la fel, ca ba plange ba rade, este nervosa din orice...a fot amuzant...dar la restul detaliilor s-a priceput :)
Apoi a venit un domn dr Cirpian Popa parca il chema. Tipul facuse "scoala" la Maternitatea Giulesti si acum lucra la o clinica privata. Era foarte comunicativ, si ne-a raspuns la toate intrebarile. Cursul a avut o anumita structura si se prezenta la video proiector, insa s-a discutat foarte mult pe marginea materialului de curs, drept urmare am plecat dua ora 21 de acolo...eram franta, recursem deja la minge, dar desi luasem No-spa inca ma durea.
Cursul in sine era structurat astfel:
- durata sarcinii si sum se calculeaza ea;
- ce analize se fac inainte si in timpul sarcinii;
- ce este cervixul si cum se modifica el pe parcursul sarcinii;
- evolutia fatului si a mamei in fiecare din cele trei trimestre ale sarcinii;
-ce modifiari apar in organismul mamei in timpul sarcinii si ce complicatii pot aparea;
-recomandari si contraindicatii;
- suportul partenerului in sarcina;
- cand intervine nasterea propriu zisa si cum se declanseaza ea;
- tipuri de nastere;
- examinarea gravidei
Dupa cum am mentionat si mai sus, s-a discuat foarte mult pe baza materialului de curs, ceea ce mi s-a parut mult mai folositor decat sa citeasca efectiv cva ce puteam face si eu acasa. Pt Mihai era putin cam multa informatie furnizta compact intr-un timp scurt...pt mine a fost mai usor, stiind deja unele lucruri inainte. A fost interesant de alflat si experientele si problemele celorlalte mamici, ca astfel sa-ti dai seama ca nu esti singura care lange ca au ingalbenit copacii sau ca sotul tau a luat-o in partea stanga in loc sa o ia spre deapta :)
Am aflat si lucruri interesante de la dl dr, ca de exemplu ca maternitatile din Romania (vorbim de spitalele de stat) nu sunt toate echipate corespunzator pt a trata si tine in viata un bebe nascut prematur. Se pare ca la Polizu ti-l accepta dupa 28 de sapamani, iar la Giulesti dupa 32 La restul spitalelor...cam cum ai norocul, pt ca daca nu aau paratra necesara sa tina bebe in viata, il declara ca avort...ceea ce nu este etic deloc, si i-am zis-o si lui asta, si o stia...insa acesa este sistemul minunat de sanatate din Romania. Cu siguranta ca in spitalele private este cu totul alta situatie, insa si alte conditii...o sarcina costa 1,800-3,000 EUR...pt cine este dispus sa dea... good luck.
Apoi mai este problema dr de a alege in functie de starea gravidei cat si a copilului daca opteaza pt nastere pe cale vaginala sau cezariana. Insa si aici este un trick: casa nationala de asigurari de sanatate nu acopera tot costul cezarienei, care este mult mai mare decat cel al unei nasteri vaginale, drept urmare dr se va "chinui" sau mai bine zis TE va "chinui" pe tine si pe bebe sa nasti vaginal, pt ca spitalul nu-si recupreaza banii, char daca asta pune in pericol sanatatea ta si a copilului...iar nu gasesc etic, insa aici cred ca depinde fff mult de dr si de influenta lui in spitalul in care practica. Nu pot crede ca un medic poate lasa un copil sa moara, doar pt ca mama mai poate face altul pt ca nu are aparatura necesara sa-l tina in viata sau pt ca au aparut complicatii in timpul nasterii vaginale...refuz sa cred...sunt naiva, stiu :(
Si inca ceva...epidurala, pt cine vrea, se plateste, nu este decontata de casa de asigurari, pt ca este scumpa :)
Dupa cum am zis, cursul a fost ok, iar dr super de treaba, mai ales ca ne-a lamurit in toate privintele aparute atunci, desi eram putini in sala, vre-o 6 parca. Teoretic trebuia sa fie vre-o 20 cu tot cu parteneri...lucky us.

22.01.2009- Cursul nr. 2. Nasterea si lauzia imediata
Aici a fost plictsitor, desi materialul parea interesant la prima impresie. Insa ne-a predat un dl dr Alin, seful sectie de ginecologie din Alexandria si lucra de asemenea la MedLife parca. Insa prima parte a cursului, in afara sa citeasca efectiv ce scria pe slide-uri, nu facea altceva. In cea de-a doua parte a cursului a inceput sa mai comunice cu noi, ina si aiici cu greu. Iar daca puneam intrebari, nu ne raspundea pe loc, ca vom primi raspunul de-a lungul cursului. Tipul nu mi-a placut deloc, nu avea deloc communication skills si nici teaching...parea asa plictisit. Mihai iar a fost nemultumit ca a fost asaltat de informatie multa. L-a inrebat pe dr cum este durererea din timpul travaliului, ca si cand iti dai cu cionacul peste degete...sau cat de intensa este...nu a primit raspuns :)
Cursul a fost structurat in:
- rolul mediculu in sarcina;
- evolutia emotionala a sacinii atat pt mama cat si pt tata;
- trusa pt spital;
- pregatirea pt nastere;
- declansarea nasterii;
- nasterea vaginala: travaliul, dilatarea, expulzia, lauzia;
- cezariana: procedura in sine, anestezia, lauzia, recuperarea de dupa.
Cursul trebuia sa fie interesant si caprivant, insa dl dr Alin nu stia sa predea...am fost oarecum ezamagita, aici s-a terminat mai repede, in jur de ora 20 si ceva.

27.01.2009- Cursul nr. 3. Ingriirea nou-nascutului
Din punctul meu de vedere a fost cel mai eductaiv si interactiv curs. A venit o dna dr pediatru de la Sf Patelimon, foarte draguta, si destul de pregatita. La final i-am cerut nr de tel, insa sta in Aviatiei si ma indoiesc ca va veni pana la mine acasa in Vitan pt o conultatie. Tipa parea competenta si ca stie despre ce vorbeste, de-aia m-am si interesat de ea.
Cursul a fost mai mult o demonstratie cum ce sa faci bebelusului- am avut ca model un nou nascut negu- Mihai a fost putin rasist...il vroia alb :)
Cursul a fost structurat in:
- ambientul camerei nou nascutului;
- trusoul;
- schimbatul scutecului- cu proba practica;
- baita;
- igiena;
- alimentatia naturala- cu mare accent pus pe aliementatia la san si cum se efectueaza ea;
- alimenatia artificiala- pareri pro si contra;
- farmacia nou nascutului;
- probleme si semne de ingrijorare.
La final am primit si o lista cu cele necasare pt mama si nou nascut in spital cat si acasa, cadouri de la Happy- o cutie cu cateva mote si de la Nivea- o cutie de plasctic GOALA in care sa pui sevetele umede- s-a enervat Mihai la faza asta.

Personal recomad oricarui viitor parinte sa faca impreuna cu partenerul un astfel de curs, pt ca aflii multa informtie si capeti oarece experienta care iti da putin curaj cand te gandesti la nasterea propriu-zisa si la momentul cand vii cu bebelusul acasa. Sunt de acord ca vor veni si instinctele materne, dar trebuie sa ai totusi o ideea ce si cum sa faci, mai ales ca bebelusul nu este asa fragil cum pare...asta va zic dupa ce o aduc acasa :)

sâmbătă, 7 februarie 2009

Crema jofra

Ingrediente:

200g zahar fin (sau pudra)
250 g unt
6 lg cacao
3 oua
vanilie, esenta rom

Se bate cu mixerul untul (care trebuie sa fie moale, eu de obicei folosesc unt President, este mai scump, dar nu are asa multa apa ca maragarina/ untul romanesc; am mai incercat Delma, Rama, Unirea, dar s-a taiat crema de fiecare data) si zaharul pana se formeaza o crema. Se adauga galbenusurile si se bate pana se topete zaharul (pana nu se mai simte in crema).
Separat se bat albusurile spuma cu un varf de sare, care ulterior se adauga treptat peste crema de unt. Apoi se adauga cacaoa, si vanilia si romul dupa gust.
Va dati seama daca s-a "taiat" crema in cazul in care arata ca branza. Crema trebuie sa fie uniforma si legata.

Eu folosesc reteta asta pentru tort cu crema jofra. Iau blat de tort gata facut/ fie il fac eu in casa, dar este mai riscant asa, asa ca de obicei il prefer pe cel cumparat si deja feliat. Asez primul blat pe o farfurie intinsa, il insiropez cu lapte (asa fac eu de obicei, il puteti insiropa cu ce vreti), adaug un strat de crema, peste care asez visine, apoi inca un blat, il insiropez, un strat de crema, adaug stafide (tinute in prealabil cateva ore in esenta de rom, intra romul in ele si sunt mai bune) si nuci, apoi inca un blat, il insiropez; apoi inmbrac tot tortul in crema si il ornez dupa plac.
Atentie! La insiropat, torn uniform cateva linguri de lapte peste blat, fara sa-l fac moale, tortul se lasa cateva ore pana se insiropeaza si se aseaza crema, si atunci blatul are timp sa se inmoaie, nu se toarna lichid peste blat pana se face terci, pt ca o sa pice tortul ca turnul din Pisa. De asemenea este mportant sa portionati bine crema de jofra inca de la inceput sa ajunga sa umpleti uniform cele doua straturi intre blaturi, cat si sa imbracati tortul.

Pofta Buna!

vineri, 6 februarie 2009

Salam de biscuiti

Ingrediente:

400g biscuiti
20g nuci
150 g unt
150 zahar fin/ pudra
2 galbenusuri
1 lg cacao
150 g rahat
200 ml lapte
stafide
nuca cocos rasa
esenta rom, vanilie
1 folie celofan (din acela pt flori)

Pot sa va spun de la inceput ca eu nu am respectat niciodata cantitatile mentionate mai sus. Asa am gasit reteta, insa mereu am pus nuci, stafide, rahat, cacao sau lapte dupa cum mi-a placut si dupa cat de plin l-am dorit.
Eu de obicei folosesc un pachet mare dublu de biscuiti, pe care ii maruntec cu mana intr-un lighean. Separat bat untul (de obicei folosesc margarina Rama) cu zaharul, pana se formeaza o crema omogena, apoi adaug galbenusurile, si cacaoa.
Adaug crema de unt peste biscuitii faramitati in lighean, adaug nucile maruntite, stafidele (tinute cateva ore in prealabil in rom), rahatul taiat cubulete mici, vanilia si esenta de om (dupa gustul fiecaruia) si le mestec pe toate. Apoi incep si torn cate putin lapte, in felul asta biscuitii au luat deja apa din crema si s-au inmuiat putin; torn lapte pana ce compozitia se omogenizeaza, dar ramane tare si ferma. Nu trebuie inmuiati de tot biscuitii, pt ca vor deveni terci.
Apoi pe o folie de celofan (din acela care se foloseste pt ambalatul florilor la florarie, nu celofanul clasic, pt ca acela absoarbe apa si se va lipi de salam) torn nuca de cocos rasa, si incep cu o lingura sa asez compozitia pt salam. Dupa ce am asezat toata compozitia pe celofan, o uniformizez cu lingura, o imbrac in nuca de cocos, si incep sa rulez celofanul si presez, astfel incat sa nu ramana goluri intre compozitie, si rulez compozitia pe celofan ca pe un salam. Leg bine la unul din capete cu o sfoara, apoi presez din capatul celalalt pana se uniformizeaza compozitia in tubul format, si leg iar cu o sfoara. Se lasa 24h sa se insiropeze bine biscuitii...cine rezista.

Pofta Buna!

Tiramisu

Ingrediente:

1 punga de piscoturi
2 cutii Mascarpone
3 oua
4 linguri zahar fin/ pudra
vanilie, esenta rom, esenta migdale/ lichior crema cioco
cacao
200 ml lapte
1 plic Nescafe 3 in 1

O sa fac niste precizari inca de la inceput:
- eu folosesc piscoturi Savoiardi, punga mare (are 4 randuri de piscoturi in ea), cam atat imi este necesar pt tava in care fac tiramisu; este o tava putin mai inalta, in care fac tot felul de prajituri- in ea imi intra 3 randuri de piscoturi si doua randuri de crema;
- Mascarpone folosesc de la Galbani, este mai conistenta crema; initial foloseam Napolact, insa este mult mai apoasa, am constatat ulterior diferenta.

Se freaca galbenusurile cu zaharul pana se obtine o crema omogena si se topeste zaharul. Apoi se adauga cele 2 cutii de Mascarpone si se amesteca in continuare pana se incorporeaza- va rezulta o crema destul de batoasa si tare. Separat se bat albusurile cu un varf de sare. Se incorporeaza treptat alusurile in crema cu Mascarpone.
Separat amestec laptele cu plicul de Nescafe, pun putina esenta de rom si migdale- dupa gust, insa atentie ca esenta de migdale in excess devine amara, mai bine puneti progresiv si gustati din cand in cand. Dupa ce se topeste bine nessul cat si zaharul, folosesc acest amestec pt a insiropa piscoturile. In loc de esenta de rom, migdale si ness, se poate folosi 1-2 linguri de lichior crema de ciocolata- eu nu am avut niciodata la indemana, si am mers mereu pe varianta initiala.
Asez piscoturile in tava in rand, fara a lasa spatii intre ele, si cu o lingura torn peste ele din amestecul de lapte si ness, fara a insista. Chiar daca raman inca tari piscoturile initial, vor avea timp sa se insiropeze destul, mai ales ca se mai lasa lichid si din crema. Apoi torn un strat de crema, inca un rand de picoturi pe care le insiropez. Nu va speriati daca atunci cand turnati lichid peste al doilea strat de piscoturi, curge peste crema, excesul va fi absorbit de piscoturi. Apoi inca un strat de crema si unul de piscoturi, pe care le insiropez de asemenea. Mie amestecul din cei 200 ml de lapte si ness imi ajunge sa insiropez cele doua strauri de piscoturi, iar la sfarsit prajitura este tocmai buna. La final mai pun un strat subtire de crema peste cel de-al doilea strat de picoturi. In mod normal ar trebui sa presar cacao (printr-o sita neaparat, pt a evita cocoloasele), insa nu o fac decat atunci cand servesc prajitura. Prajitura trebuia lasata 24h la rece pt a se insiropa, si daca torn cacao de la inceput, aceasta va prelua si ea din lichidul din crema de deasupra si se va umezi, nemai-avand un aspect placut. Asa ca o presar chiar inainte de servire peste toata prajitura, pt ca din acel moment nu mai rezista mult tava murdara :)

Pofta Buna!

sâmbătă, 27 decembrie 2008

Ultimul Craciun in doi

Ma gandesc cu tristete, dar si cu bucurie ca 2008 a fost ultimul an in care am petrecut Craciunul doar eu si Mihai. De la anul vom fi 3, si astept nerabdatoare sa vad cum va reactiona voinicica la colinde, brad, Mos Craciun, cadouri...si toate cele ce vor urma. Desi, din egoismul meu caracteristic, recunosc ca mi-e frica sa ma gandesc la soarta globurilor mele de sticla. Am numai globuri de sticla, nu suport globurile de plastic, si nu inteleg de ce s-a stins aceasta afacere a sticlarilor...globurile de sticla sunt mai frumoase, mai lucioase, au un farmec aparte si te fac sa le pretuiesti mai mult...poti vedea pe ele patina timpului atunci cand incepe sa se stearga culoarea si-si pierd stralucirea...toate astea imi plac. Imi place fiecare glob pe care il am, si fiecare are oarecum povestea lui....ma rog...sunt si unele care au o poveste comuna, ca erau vandute la cutie, nu la bucata. Am un glob "vulgar" sau "pervers", cum ii place lui Mihai sa-l numeasca. L-am primit de la Gabi Soare (careia ii multumesc, si nu numai pt glob...ci asa...in general), are aspect de fus, este alb, iar la unul din capete are puf alb...este asa de dulce si in acealsi timp "vulgar" :)
Mai sunt globurile cu ingerasii, cele rosii, si cele 3 figurine cu oameni, si ingerasul, de la Andrei si globurile cumparate din Praga cu luna, globul mare alb din butelca de la Metro, globurile de panza primite cadou de la Mihai...toate reprezinta cate ceva pt mine. Asa ca va dau un pont: oricand ma veti bucura daca imi veti lua cadou un glob de sticla. In 2008 a fost prima oara cand nu s-a spart un glob, pt ca pana acum, in fiecare an Mihai spargea cel putin unul...din greseala...sau pe motiv ca am prea multe.
M-am gandit serios, si trebuie rezolvata problema lui Mos Craciun cand va fi voinicica mai mare. Mihai nu are nici o sansa sa faca pe Mosu'. Ma gandeam poate vorbim cu Gicu sau poate se mai ingrasa cineva pana atunci. Dragul meu, fara suparare, dar in orice film sau desen animat Mosu' e mai pufos si se chinuie sa intre pe hornul casei...ceea ce tu ai reusi cu brio din prima incercare, si nu asa trebuie sa fie, asa ca va trebui sa gasim pe cineva disponibil sa faca pe Mos Craciun in 2009.
Anul acesta am fost noi doi Mosu'. Dupa ce am catat cateva zile pe net diferente intre telescoape si binocluri si l-am innebunit de cap pe Andrei care cum ce e...m-am hotarat la un binoclu Olympus...numai ca nu-l avea nimeni pe stoc, si eram si in ultima saptamana inainte de Craciun, asa ca ce sanse aveam sa-l primesc pana atunci? Dupa lungi telefoane si discutii, printre care si contractii- din pacate le-am simtit rau in zilele alea pt ca stateam toata ziua in fund cu laptopul in brate sa gasesc cadaoul perfect- l-am gasit, si mi l-au adus la timp...desi aveam ceva emotii.
Pe de alta parte, se documenta si sotul meu, ii facusem lista de cadouri pt urmatorii ani, si se conversa de zor cu doamne si domisoae fara ca eu sa stiu.
Bradul l-am facut pe 23 Decembrie, pt ca l-a cumparat tarziu. Noi ziceam ca daca il luam mai tarziu, gasim mai ieftin...da' de unde...nu mai gasea deloc. Dupa ce ca il chinuisem cu, cumaraturile de sarbatori, s-a dus si dupa brad pe la nu stiu cate hyper-marketuri pana a gasit. Apoi a urmat problema clasica: potrivirea tulpinii bradului in suportul nostru. Este o disctractie...credeti-ma...sa-l vezi pe Mihai cum se chinuie in fiecare an sa bage un brad cu diametru de 10 cm intr-un suport de 6 cm (este un pur exemplu, nu am masurat niciodata)...zic doar ca este o diferenta considerabila, fara sa vrea sa cumparam un suport ajustabil. Asa ca se chinuie mereu cu toporisca, cutitul...toate armele din dotare sa faca bradul sa intre intr-un suport, suport care reprezinta o amintire de familie...pe care o respect...de aceea nici nu ma bag si-l las pe el sa-si bage p... de fiecare data cand se ajunge la aceasta operatiune funny.
Apoi l-am impodobit impreuna, cu eternele discutii ca globurile mari nu se aseaza pe varfurile cracilor pt ca acestea se vor lasa mai repede...dar a iesit frumos. Apoi...marea problema...cum facem sa ne dam cadourile astfel incat sa le gasim dimineata amandoi sub brad, dar fara sa ne intalnim noaptea cand le punem. Asa ca am asezat sub brad cadourile pt Andrei si Anda, Codruta si Valeriu etc. Cadoul lu mama (un DVD player) se afla inca la Mihai, se dusese dupa certificatul de garantie ca nu i-l daduse de prima oara. Asa ca ma gandesc sa bag cadoul lui Mihai in punga lui Andrei, si doar il scot de acolo dimineata a doua zi. Numai ca nu am facut asta atunci cand m-am gandit, iar seara pe 24 Decembrie cand l-am auzit pe Mihai bagand cheile in broasca, am sarit din pat, luat cadoul din ascunztoare, si indesat in punga lui Andrei...si uite asa ma gaseste Mihai in genunchi in fata bradului ascunzand cadoul. De obicei cand vine acasa, descuie usa, se descalta, dezbraca, si de-abia apoi vine in ufragerie. Eh nu, in ziua aia cum a intrat pe usa a bagat capul pe usa de la sufragerie...si m-a prins :(
Ok, am scos cadoul si l-am pus frumos sub brad, dar nu avea voie sa-l deschida pana a doua zi.
Imi amintesc ca trebuie ambalat si cadoul pt mama, asa ca ma duc pe hol, unde i-l zaresc stand in picioare...si ma apropii...numai ca in spatele cutiei de DVD player era cadoul meu "ascuns" de sotul meu...got you :)
Pana la urma i-am dezvaluit ca-i stiu "secretul" si am pus si cadoul meu sub brad, cu aceeasi conditie, fara sa-l deschid pana a doua zi dimineata. Am ambalat si cadoul pt mama si l-am pus sub brad, si uite asa aveam numai cadouri sub brad...fara sa avem voie sa le deschidem.
A doua zi dimineata, am aflat fiecare ce continea hartia frumos colorata. Imi luase o placa de par...lucru care il va regreta in noaptea de 31 Decembrie cand l-am pus sa ma coafeze cu ea...se pricepe baiatul...o sa-l mai pun.
Dupa, am plecat in vizite....
Am strans bradul la sfarsitul primei saptamani din Ianuarie...mereu sunt trista cand strang bradul. Pt ca stat chiar in dreptul caloriferului, se uscase, insa nu au cazut multe ace din el, ziceai ca era artificial.
Acum astept Craciunul urmator si incep deja sa ma gandesc la cadouri, pt ca Mihai de fiecare data cand il intrebi ce vrea cadou- asa in general, raspunde...o margica...o sa primeasca una pana la urma ca sa se sature de margici.
 

Retete si povesti Copyright © 2009 Cookiez is Designed by Ipietoon for Free Blogger Template